Ugu Francescu Peretti della Rocca

Ci hè da dumandassi parchì Ugu Peretti (Figari, 1747- Livia, 1838) hè cussì pocu mintuvatu da i diffarenti antulugii corsi. 'Ssu nutabili di u meziornu di a Corsica, chì hà vissutu più di 90 anni, hà puri lacatu, à mezu à puisii di lingua taliana, i primi testi cunnisciuti in dialettu pumuntincu. I so famosi Versi di Sagra, passati in a tradizioni pupulari nanzi à l'opari di Monsignori Paulu Matteiu Della Foata, mettini in scena una liti comica trà un maritu è so moglia. U tonu di i versi hè schirzosu, a lingua cruda, a sucità evucata hè un mondu rurali è pasturali dundi l'usi sò aspri è i passioni viulenti. Forsa ci sarani da leghja i radichi frasturnati d'una sucità è d'una cultura miridiunali chì si sò mantinuti sin'à pocu. Cussì a lingua è i primuri di Peretti ci firmarani stranamenti familieri.

In ciò chì cuncerna l'aspettu biugrafficu di l'autori, sapemu ch'iddu era u fiddolu d'un cummissariu in capu di a Rocca numinatu da Paoli in 1759. Hè natu in Figari in 1747. Studianti à a prima università di Corti, una lighjenda vurria chì Ugu Peretti avissi cumbattutu frà mezu à i naziunali in Ponte Novu (1769). Hè cussì chì Marcu Angeli u poti qualificà di "guerrieru pueta". Puri, com'è una mansa di sgiò isulani, si ristaccò ghjà da 1770 à u rigimentu Royal-Corse, incaricatu di a pacificazioni sanguinosa di a Corsica. U so babbu, numinatu parcittori di u Rè, pagò d'altrondi di a so vita l'alianza di a famidda à a curonna di Francia. Fù assassinatu in San Martinu (Sotta) in 1772.

Avendu participatu à u scumpientu militaru di i rivuluziunari francesi in Sardegna (1793), ritruvemu puri à Ugu Francescu paulistu un' antra volta mentri l'ultima indipindenza, cù u gradu di cummissariu pressu à Sir Elliot. Da tandu a so rinoma di ribeddu hè stabilita, ancu sì i parseguiti cuncirnendu lu parini di calà à parta da 1799. A quidd'epica, Nabulionu Bonaparte iddu stessu, forsa cù a primura di lià si a sgiurizia corsa, li feci rigalu d'una spada in oru...

Infini, a capacità di Peretti d'entra in i grazii di u puteri (qual'iddu fussi) pari illustrata dinò da a so numinazioni à u gradu di tinenti culineddu da u Rè Lavighju XVIII mentri a Risturazioni, è dopu da a so elevazioni à u rangu di Cavaglieri di l'Ordini di San' Lavighju... Ritiratu com'è ghjudici di paci in Livia, avaria finalmenti firitu un parenti in 1822 mentri una vindetta à prupositu... di l'arrubeghju d'un lettu ! Ultima minzioni d'una vita cumplessa è trubulata.

Bibliugrafia mudificà

Rifarenzi mudificà

I scrivani in lingua corsa

Ghjuvan Ghjacumu Albertini - Tomasu Alfonsi - Ghjuvanni Ambroggi - Lisandru Ambrosi - Dumenicu Andreotti - Guidu Benigni - Marcu Biancarelli - Petru Borghetti - Anghjulu Canarelli - Dumenicu Carlotti - Santu Casanova - Matteu Ceccaldi - Marcu Ceccarelli - Ghjuvan' Maria Comiti - Rinatu Coti - Simonu Dary - Paulu Matteiu Della Foata - Alanu di Meglio - Anton Francescu Filippini - Peppu Flori - Ghjuvan' Ghjiseppu Franchi - Ghjacumu Fusina - Carulu Giovoni - Ghjuvan'Vitu Grimaldi - Guglielmu Guglielmi - Marceddu Jureczek - Petru Santu Leca - Petru Matteu Lucciana - Anton Bastianu Lucciardi - Ghjuvan' Petru Lucciardi - Lisandru Marcellesi - Antone Leonardu Massiani - Ghjuvan' Luigi Moracchini - Roccu Multedo - Lisandru Muzy - Bastianu Nicolai - Ghjannettu Nottini - Saveriu Paoli - Anton' Battista Paoli - Arnestu Papi - Antone Marcu Peretti - Tumasgiu Pasquale Peretti - Ugu Francescu Peretti della Rocca - Lisandru Petrignani - Ghjuvan' Petru Ristori - Francescu Piazzoli - Petru Rocca - Ghjuvan' Teramu Rocchi - Natale Rocchiccioli - Simonu di San Ghjorghju - Ghjacumu Simonpoli - Ghjacumu Thiers - Dumenicu Antone Versini - Ghjacumu Santu Versini - Salvatore Viale - Paulu Zarzelli