Bastìa

cumune francese, è capilocu di u Cismonte
(Reindirizzamentu da Bastiacce)
Bastìa

Dipartimentu Corsica suprana
Còdice pustale 20200 è 20600
Circundariu Bastia
Cantone capilocu di 6 cantoni
Merre Petru Savelli
Pieve {{{pieve}}}
Latitùdine {{{lat}}} N
Longitùdine {{{long}}} E
Altitùdine media 30 m
massimale 963 m
minimale 0 m
Pupulazione 44 355 ab. (2015)
Nome di l'abitanti Bastiacci
Àrea {{{sup}}} km²

Bastia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

A cità hè prefettura di u dipartimentu è capilocu di u circundariu è di 6 cantoni. Hè u portu principale di l'isula, a so principale cità cummerciale e a so più grande agglumerazione urbana.

L'abitanti di Bastìa si chjamanu i Bastiacci.

Bastia, u vechju portu

Geografia mudificà

 
Bastìa

Bastia hè situata à nordu-levante di a Corsica, sottu à u Capicorsu. A timperatura media hè di 15,3 °C è ci hè 5 ghjorni di ghjellu à l'annu. I venti sò frequente è assai forti, e precipitazione sò abundente (700 mm), ma ci sò 340 ghjorni assuliati à l'annu.

Storia mudificà

Nanzu à l'occupazione di a Corsica per i genuvesi, Cardu era un paisolu. À i sò pedi ci era un picculu paese induve stavanu i pescadori. Stu picculu portu si chjamava Portu Cardu.

In u 1378 u guvernatore genuvese Leonello Lomellino decide a custruzzione d'un castellu nant'à un prumuntoriu chì supraneghja Portu Cardu, chì si chjamerà Castello della Bastìa. Cusì nasce a citatella di Bastia.

Dui quartieri si sviluppanu : Terra Vechja, chì currisponde tandu à Portu Cardu, oghje u Vechju Portu.

È Terra Nova, chì currisponde oghje à a Citatella.

Prestu diventa a più impurtante è a più pupulosa cità di l'isula. Cù u Trattatu di Versailles di u 1768 a Corsica passa à a Francia è in u 1791 Bastia ùn hè micca più capitale: per i Francesi era troppu vicina geograficamente è culturalmente à l'Italia.

 
I quartieri di Terranova (in giallu) è Terravechja (in viulettu)

Merri mudificà

L'attuale merre di Bastia hè Pierre Savelli.

Demugrafia mudificà

Evoluzione di a pupulazione bastiaccia
(Fonte: Cassini[1] et Insee[2] - Insee[3]

Munumenti mudificà

Quartieri mudificà

A Citatella mudificà

Munumenti : U Palazzu di i Guvernatori, I Nobili Dodeci, A Catedrale Santa Maria, L'oratoriu Santa Croce, U Cunventu Santa Chjara.

U Vechju Portu mudificà

Carrughju Napuleò mudificà

Munumenti : A Cuncezziò, San Roccu, a Casa Castagnola, a Casa Cardi-Sansonetti.

Carrughju Drittu mudificà

San Carlu, U cunventu di i Ghjesuiti, a casa Caraffa.

U Mercà mudificà

A merrìa Vechja.

A Piazza d'Arme mudificà

San Ghjisè mudificà

Lupinu mudificà

Montesoru mudificà

A Traversa mudificà

A Piazza Santu Niculà mudificà

Munumenti : a statua di Napuleò, u munumentu à i morti, u chjoscu à musica, e case d'Americani (Casa Roncaiolo).

Toga mudificà

A Stazione mudificà

Cardu mudificà

U Fangu mudificà

Sant'Untò mudificà

Lingua mudificà

Toponimi mudificà

 
Guido Colucci (1877-1949) Bastìa (1920)
  • TERRA NOVA
  • TERRA VECHJA
  • CARRUGHJU DIRITTU
  • U GUADÈ(LLU)
  • A MARINA
  • SANTA MARÌ(A)
  • SAN'GHJUVÀ(NNI)
  • SANTA CRÒ(CE)
  • CARRUGHJU SUMERÀ
  • MONTE SACRU
  • U GIARDINÈ(LLU)
  • SAN'GHJISÈ(PPU)
  • SANTA CHJARA
  • U FOR'LUIGI
  • SAN GAITANU
  • A TRAVERSA
  • PIAZZA SANTU'NICULÀ(IU)
  • U PALAZZU DI GHJUSTÌ
  • TOGA
  • SANT'ANTÒ(NE)
  • A LINGUA
  • U MOLU
  • U SITU
  • MONSERÀ(TU)
  • I GHJESUÌ(TI)
  • SAN CARLU
  • U MERCATU VECHJU
  • U MERCÀ(TU) DI PÈ(SCI)
  • U MERCÀ(TU)
  • A VECHJU PÒ(RTU)
  • A NUNZIATA
  • U FANGU
  • FICAGHJOLA
  • PORTU CARDU
  • CARDU
  • CAMPU VENTOSU
  • L'ARINELLA
  • LUPINU
  • MONTESORU
  • U MACHJÒ(NE)
  • PIAZZA D'À(RME)
  • A CITADÈ(LLA)
  • A RICCIATA
  • U PIGNU
  • TIGHJIME
  • SUERTA
  • A RAZETA
  • SUBIGNA
  • CAPANELLE
  • A MARINA O A VECHJU PÒ(RTU)
  • ROMIEUX
  • SANTA LUCI(a)

Omi cunnisciuti mudificà

Citazione mudificà

Accade chì Bastìa fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu:

  • in u pruverbiu: Bastìa, Bastìa, à chì ùn hà soldi ùn ci stia.
  • in u pruverbiu: Spachja borse, Bastiacci.
  • in u pruverbiu: Grande Bastìa, buffonu Aiacciu, riccu Sartè.
  • in u pruverbiu: Chjachjare Bastiacce, orgogliu Sartinese, fatti Aiaccini.

Referenze mudificà

  1. Population par commune avant 1962 (résultats publiés au journal officiel ou conservés aux archives départementales)
  2. Recensement de 2006 des communes de la Haute-Corse
  3. INSEE : Population depuis le recensement de 1962
  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Ligami mudificà


  E cumune di Cismonte  

A Casalta d'Ampugnani - A Costa - A Croce - A Crucichja - A Mazzola - A Munacia d'Orezza - A Nuvale - A Parata - A Penta di Casinca - A Penta è Acquatella - A Petra Curbara - A Petra Serena - A Petra di Verde - A Pieve - A Porta - A Sarra di Fiumorbu - A Stazzona - A Vallica - A Venzulà - A Vulpaiola - Aghjone - Aiti - Alandu - Albertacce - Aleria - Algaghjola - Altiani - Alzi - Ampriani - Antisanti - Aregnu - Ascu - Avapessa - Barbaghju - Barghjana - Bargudè - Barrettali - Bastìa - Bigornu - Biguglia - Bisinchi - Brandu - Bustanicu - Cagnanu - Calacuccia - Calenzana - Calvi - Cambia - Campana - Campi - Campile - Campitellu - Canale di Verde - Canari - Canavaghja - Carchetu è Brusticu - Carpinetu - Carticasi - Casabianca - Casamacciuli - Casanova - Casevechje - Castellu di Rustinu - Castifau - Castiglione - Castineta - Castirla - Centuri - Cervioni - Chisà - Chjatra - Corbara - Corscia - Corti - E Muracciole - E Piazzole - E Valle d'Alisgiani - E Valle d'Orezza - E Valle di Campoloru - E Valle di Rostinu - E Ville di Parasu - E Ville di Petrabugnu - Erbaghjolu - Erone - Ersa - Felge - Ferringule - Ficaghja - Fughjuchja - Furiani - Galeria - Gavignanu - Ghisoni - Ghisunaccia - Ghjucatoghju - Ghjuncaghju - I Cateri - I Perelli - I Piazzali - I Prunelli di Casacconi - I Prunelli di Fiumorbu - L'Isulacciu di Fiumorbu - L'Olmu - L'Ortale - Lama - Lanu - Lavatoghju - Lentu - Linguizzetta - Lìsula - Loretu di Casinca - Lozzi - Lucciana - Lumiu - Luri - Matra - Meria - Merusaglia - Moita - Moltifau - Montegrossu - Muratu - Mursiglia - Muru - Nessa - Nonza - Nucariu - Nuceta - Nuvella - Ochjatana - Ogliastru - Olcani - Oletta - Olmeta di Capicorsu - Olmeta di Tuda - Olmi è Cappella - Omessa - Ortiporiu - Palasca - Pancheraccia - Patrimoniu - Pedicorti di Gaghju - Pedicroce - Pedigrisgiu - Pedipartinu - Peru è Casevechje - Petralba - Pianu - Pigna - Pinu - Pioghjola - Piupetta - Porri - Quercitellu - Rapaghju - Rapale - Riventosa - Ruglianu - Rusiu - Ruspigliani - Rutali - San Damianu - San Fiurenzu - San Gavinu d'Ampugnani - San Gavinu di Fiumorbu - San Gavinu di Tenda - San Ghjulianu - San Ghjuvanni di Moriani - San Lurenzu - San Martinu di Lota - San Niculaiu - Sant' Andria di Boziu - Sant' Andria di u Cutone - Sant' Antoninu - Santa Lucia di Mercuriu - Santa Lucia di Moriani - Santa Maria di Lota - Santa Maria di u Poghju - Santa Riparata di Balagna - Santa Riparata di Moriani - Santu Petru di Tenda - Santu Petru di Venacu - Scata - Scolca - Sermanu - Siscu - Sorbu è Occagnanu - Soriu - Soveria - Speloncatu - Tagliu è Isolacciu - Talasani - Tallone - Tarranu - Tocchisi - Tominu - Tralonca - U Borgu - U Castellà di Casinca - U Castellà di Mercuriu - U Favalellu - U Felicetu - U Lugu di Nazza - U Monte - U Mucale - U Munticellu - U Musuleu - U Ped'Orezza - U Petricaghju d'Alisgiani - U Petrosu - U Pianellu - U Poghju di Nazza - U Poghju d'Oletta - U Poghju di Vènacu - U Poghju è Marinacciu - U Poghju è Mezzana - U Pratu di Ghjuvellina - U Prunu - U Pulverosu - U Salgetu - U Serraghju - U Silvarecciu - U Sulaghju - U Vescuvatu - Upulasca - Urtaca - Vallecalle - Velone è Ornetu - Verdese - Vignale - Vintìsari - Vivariu - Vizzani - Zàlana - Ziglia - Zùani