Aleria hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

Aleria
Dipartimentu Corsica suprana
Còdice pustale 20270
Circundariu Corti
Cantone Moita è Verde
Merre Anghjulu Fraticelli
Pieve {{{pieve}}}
Latitùdine {{{lat}}} N
Longitùdine {{{long}}} E
Altitùdine media 10 m
massimale 102 m
minimale 0 m
Pupulazione 2245 ab. (2015)
Nome di l'abitanti {{{nomab}}}
Àrea {{{sup}}} km²

Geografia mudificà

 
U Caterraghju

Aleria hè situata in u centru maiore di a parte centrale di a costa urientale di l'isula. Si trova circa à metà strada trà Bastia è Portivechju, in una zona di pianura à a foce di u fiume Tavignanu, secondu di a Corsica.

Storia mudificà

In u 565 a.C. i coloni grechi focei fundonu quì un emporiu cù lu nome di Alalia (Ἀλαλίη in grecu anticu) .

A parte da u 546 a.C., dopu à a cunquista di a Lidia è di a Ionia da parte di Ciru u Grande, l'emporiu fù incrementatu da a ghjunta di i Focei profughi da à cità ionica.

Siguendu Erodotu, a cità vene subitu in cuntrastu cù l'Etruschi è i Cartaghjinesi chì si cunfederonu per attaccà la.

A guerra si cumpiì cù à Battaglia di Alalia avvenuta, trà u 540 a.C. è u 535 a.C., in l'acque di a cità è duve a flotta focea, cù e so 60 pentecontere, frunteghjaronu una flotta di dimensione doppie.
In a battaglia navale i Focei riuscinu à respinghje i nemichi subendu però grave perdite: quaranta di e so navi eranu distrutte. E rimanente, danneghjate in i rostri, ùn eranu micca utilizabile per à guerra.
L'esitu di a guerra li cunvinse à abbandunà a cità per dirighje si versu l'Italia meridiunale, duve fundonu Elea.[1]
Da 'ssu mumentu à Corsica passò sottu u cuntrollu cartaghjinese è etruscu[2].

In u 259 a. C., durante à prima guerra punica, vene uccupata da i Rumani è cambiò u nome in Aleria.
Sottu Augustu diventa capilocu di l'isula ghjugnendu à avè circa 20.000 abitanti.

U cristianesimu arrivò intornu à u 60 d.C. Vi fu martirizata Santa Devota, patrona di u Principatu di Monacu versu u IIIu seculu. L'uccupazione vandala fù l'iniziu di u decadimentu di Aleria finch'è i Saraceni ùn la distrussenu cumpletamente.

U colpu di grazia arrivò cù l'impadulamentu di u portu è a ghjunta di a malaria chì custrinse l'abitanti à migrà versu l'internu. Intornu à u 1240 Aleria fu assughjettata à a Repubblica Marinara di Pisa, finch'è ùn divente ghjenuvese dopu à a scunfitta pisana à a Meloria in u 1284. In u 1572 i ghjenuvesi custruirunu u forte di Mantra à presidiu di a foce di u Tavignanu è ci mandarunu abitanti di u locu. In u 1840 fù u scrittore francese Prosper Mérimée à scopre i resti di l'antica cità. In u 1920 cuminciònu i primi scavi veri è propri.

Avvenimenti recenti mudificà

U 21 d'aostu 1975, una decina di omi, cù l'aiutu di u duttore naziunalista di Corti Edmond Simeoni entronu è occuponu a casa colonica Depeille di un viticultore di Aleria di urighjine pedi neru, suspettatu d'esse mischjatu in unu scandalu finanziariu. U capu di l'Azione reghjunalista Corsa (ARC) fece cunnosce e raghjoni di l'uccupazione: <<Quici vene svelatu lu scandalu di i vini chì mette in causa u pruprietariu di a cantina è parechji i so amichi neguzianti. Dopu à avè beneficiatu di prezzi esurbitanti, i respunsabili di a cantina hanu messu in pedi un'enorme truffa di parechji miliardi di vechji franchi, che hanu distruttu i picculi viticultori.>> U cumunicatu di l'indipendentisti di u 21 aostu 1975 in francese: <<Il s'agit de dévoiler le scandale des vins mettant en cause le propriétaire de la cave et plusieurs de ses amis négociants. Après avoir bénéficié de prêts exorbitants, les responsables des caves vinicoles ont mis sur pied une énorme escroquerie de plusieurs milliards d'anciens francs, au préjudice de petits viticulteurs.>>

U CRS (Compagnie républicaine de sécurité) è 1200 gendarmi circundarunu l'edificiu, cù l'appoghju di blindati è di elicotteri fermandu in attesa di riceve l'ordine d'assale la.

Venneri 22 aostu fù dumandatu à l'uccupanti di a casa colonica Depeille d'arrende si ma, dopu à una sparatoria chì fece due morti trà i gendarmi è un feritu grave trà li manifestanti fora da à casa colonica, venne datu l'ordine. Ghjunsenu novi rinforzi cù l'elicotteri è a folla pruvò di furzà i blocchi di a pulizia, cantandu l'innu corsu è incindandu i resti di a casa colonica è di e cantine cunfinanti. Per tutta a notte Bastia fù teatru di feroci scontri trà manifestanti indipendentisti è gendarmi.

L'ARC si dissolse u 27 aostu è questu pruvocò novi scontri à Bastia, chì si cunclusenu cù un mortu è parechji feriti trà i giandarmi mandati da a Francia cuntinentale.

U dramma di Aleria purtò à a luce u prublema di a ghjestione di e finanze è di a pulitica lucale, è purtò à un boicuttaghju di i vini corsi. Si parla di questu mumentu di a storia corsa come "I tre minuti chì sveglionu a Corsica" fendu ne risorghje u naziunalismu.

Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino mudificà

 
U forte di Matra

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino stà in forte di Matra.

Uni pochi d'ogetti esposti :

Altri monumenti mudificà

 
San'Marcellu

Merri mudificà

  • 2008 - 2014 : Anghjulu Fraticelli, UMP

Citazione mudificà

Accade chì Aleria fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu in i pruverbii:

  • Aleria, Aleria, chì nun ammazza, vituperia.
  • Aleria, di punta à Roma, i vechji tomba è i zitelli doma. [3]
  • Tana ricca, Aleria bella.

Referenze mudificà

  1. Erodotu, 1.166.1, 1.167.2
  2. Alalia fù in particulare sottu u duminiu di a cità etrusca di Tarquinia (M. Torelli, Storia degli Etruschi, Bari, 1981, 222 e 252
  3. Arnestu Papi, Pruverbii, detti è sprissioni di Corsica è d'altrò

Bibliografia mudificà

  • Erodotu, Storie (1.163.1) è seguenti.
  • Stillwell, Richard, The Princeton Encyclopedia of Classical Sites, (Editors: Richard Stillwell, William L. MacDonald and Marian Holland McAllister) (1976) ISBN 0-691-03542-3  
  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Ligami mudificà

Da vede dinù mudificà

  E cumune di Cismonte  

A Casalta d'Ampugnani - A Costa - A Croce - A Crucichja - A Mazzola - A Munacia d'Orezza - A Nuvale - A Parata - A Penta di Casinca - A Penta è Acquatella - A Petra Curbara - A Petra Serena - A Petra di Verde - A Pieve - A Porta - A Sarra di Fiumorbu - A Stazzona - A Vallica - A Venzulà - A Vulpaiola - Aghjone - Aiti - Alandu - Albertacce - Aleria - Algaghjola - Altiani - Alzi - Ampriani - Antisanti - Aregnu - Ascu - Avapessa - Barbaghju - Barghjana - Bargudè - Barrettali - Bastìa - Bigornu - Biguglia - Bisinchi - Brandu - Bustanicu - Cagnanu - Calacuccia - Calenzana - Calvi - Cambia - Campana - Campi - Campile - Campitellu - Canale di Verde - Canari - Canavaghja - Carchetu è Brusticu - Carpinetu - Carticasi - Casabianca - Casamacciuli - Casanova - Casevechje - Castellu di Rustinu - Castifau - Castiglione - Castineta - Castirla - Centuri - Cervioni - Chisà - Chjatra - Corbara - Corscia - Corti - E Muracciole - E Piazzole - E Valle d'Alisgiani - E Valle d'Orezza - E Valle di Campoloru - E Valle di Rostinu - E Ville di Parasu - E Ville di Petrabugnu - Erbaghjolu - Erone - Ersa - Felge - Ferringule - Ficaghja - Fughjuchja - Furiani - Galeria - Gavignanu - Ghisoni - Ghisunaccia - Ghjucatoghju - Ghjuncaghju - I Cateri - I Perelli - I Piazzali - I Prunelli di Casacconi - I Prunelli di Fiumorbu - L'Isulacciu di Fiumorbu - L'Olmu - L'Ortale - Lama - Lanu - Lavatoghju - Lentu - Linguizzetta - Lìsula - Loretu di Casinca - Lozzi - Lucciana - Lumiu - Luri - Matra - Meria - Merusaglia - Moita - Moltifau - Montegrossu - Muratu - Mursiglia - Muru - Nessa - Nonza - Nucariu - Nuceta - Nuvella - Ochjatana - Ogliastru - Olcani - Oletta - Olmeta di Capicorsu - Olmeta di Tuda - Olmi è Cappella - Omessa - Ortiporiu - Palasca - Pancheraccia - Patrimoniu - Pedicorti di Gaghju - Pedicroce - Pedigrisgiu - Pedipartinu - Peru è Casevechje - Petralba - Pianu - Pigna - Pinu - Pioghjola - Piupetta - Porri - Quercitellu - Rapaghju - Rapale - Riventosa - Ruglianu - Rusiu - Ruspigliani - Rutali - San Damianu - San Fiurenzu - San Gavinu d'Ampugnani - San Gavinu di Fiumorbu - San Gavinu di Tenda - San Ghjulianu - San Ghjuvanni di Moriani - San Lurenzu - San Martinu di Lota - San Niculaiu - Sant' Andria di Boziu - Sant' Andria di u Cutone - Sant' Antoninu - Santa Lucia di Mercuriu - Santa Lucia di Moriani - Santa Maria di Lota - Santa Maria di u Poghju - Santa Riparata di Balagna - Santa Riparata di Moriani - Santu Petru di Tenda - Santu Petru di Venacu - Scata - Scolca - Sermanu - Siscu - Sorbu è Occagnanu - Soriu - Soveria - Speloncatu - Tagliu è Isolacciu - Talasani - Tallone - Tarranu - Tocchisi - Tominu - Tralonca - U Borgu - U Castellà di Casinca - U Castellà di Mercuriu - U Favalellu - U Felicetu - U Lugu di Nazza - U Monte - U Mucale - U Munticellu - U Musuleu - U Ped'Orezza - U Petricaghju d'Alisgiani - U Petrosu - U Pianellu - U Poghju di Nazza - U Poghju d'Oletta - U Poghju di Vènacu - U Poghju è Marinacciu - U Poghju è Mezzana - U Pratu di Ghjuvellina - U Prunu - U Pulverosu - U Salgetu - U Serraghju - U Silvarecciu - U Sulaghju - U Vescuvatu - Upulasca - Urtaca - Vallecalle - Velone è Ornetu - Verdese - Vignale - Vintìsari - Vivariu - Vizzani - Zàlana - Ziglia - Zùani