U Mercà hè u nome d'un quartieru di a cità di Bastia. Currisponde à i bastimenti chì sò in giru à a Piazza di u Mercatu, in u quartieru di Terra Vechja.

Ritrattu anticu di a Piazza di u Mercà

Geugrafia mudificà

 
A lastra di U Mercà

U quartieru di u Mercà hè situatu in u quartieru di Terra Vechja, trà u Vechju Portu è a Piazza Santu Niculà.

Storia mudificà

Storia di i mercati di Bastia mudificà

A piazza di u Mercà hè sempre animata assai u sabbatu è a dumenica matina. Ma u mercatu ùn s'hè micca sempre truvatu quì. In tempi di Ghjenuva era in Citatella, à u locu chjamatu A Chjappa (oghje l'altu di u carrughju "Saint-Michel").

À u seculu XVIII s'apre un mercatu di pesci, à l'attuale piazza di u mercatu di pesci.

À u seculu XIX, u mercatu si stalla in u quartieru di u Guadellu, carrughju Vattelapesca. U locu si chjama "Place du nouveau marché".

Hè in u 1880 cì u mercatu si stalla in Terra Vechja, induv'ellu si trova sempre avà. In u 1887, u cunsigliu municipale decide di poneci platani. C'era dinù una funtana, oghje smarrita.[1]

 

Un teatru smarritu mudificà

Hè piazza di u mercatu ch'ellu si truvava u primu teatru di Bastia. Dopu à a cunquista di a Francia, u conte Marbeuf ci face custruisce un teatru in legnu, in u 1774. L'oghjettivu era puliticu : a pupulazione parla corsu è talianu, ma ùn capisce micca u francese è ci vole à ghjunghje à "l'assimilazione"[2]. Ma serà un fiascu, a pupulazione bastiaccia ùn và micca à vede i spettaculi in francese. Preferisce quelli in talianu pruposti in d'altri lochi.

U teatru Marbeuf hè distruttu in u 1881, quandu hè inauguratu u teatru attuale.

 
Carrughju San Ghjuvanni

Tupunimia mudificà

U so nome vene da parolla "mercatu". Era a piazza cummerciante principale di Bastia.

Si chjama oghje Place de l'Hôtel de Ville, per via di u bastimentu chì era a merria, nanzu à a custruzzione di a merria nova.

À cantu à a piazza di u Mercà ci si trova U Mercà di Pè (u mercatu di pesci). Oghje u mercatu hè sempre organizatu ogni fine di settimana.

 
Piazza di u Mercà di Pè

Patrimoniu mudificà

Parechji bastimenti storichi si ponu vede in u quartieru di u Mercà :

A Merria Vechja mudificà

U bastimentu di a Merria Vechja hè stata prima un bastimentu di l'armata. In u 1855 a municipalità di Bastia l'hà compru per stallà a merria. À a fine di u XIXu seculu, u casale hè statu ristrutturatu è a facciata decurata : frutone, balcone, curnice. Hè statu fattu tandu u decoru : l'arme di a cità in rilievu.

U primu cunsigliu municipale s'hè tenutu u 17 di maghju di u 1877.

In u 1982, u bastimentu hè statu cunsideratu cum'è troppu chjucu. Tandu a merria fù trasferita in l'anziana prefettura, in fondu di a piazza Santu Niculà.

In stu bastimentu oghje sò celebrati i matrimonii, è ci hè u serviziu di u statu civile.

A chjesa San Ghjuvà mudificà

Hè a chjesa principale di u quartieru di Terra Vechja.

Da vede : San Ghjuvanni

A casa Favalelli-Viale mudificà

Hè una di e case storiche di Terra Vechja. S'entre à u numeru 9 di u carrughju "Saint-Jean". Sopr'à l'entrata ci sò l'arme di a famiglia Favalelli. Dopu hè diventata una casa di a famiglia Viale, chì hà datu persunagi impurtanti cum'è u pueta Salvatore Viale (1787-1861), u cardinale Michele Viale-Prelà o l'architettu Paul-Augustin Viale (1824-1874).

A casa Suzzoni mudificà

Hè situata trà San Ghjuvà è a Merria Vechja. Hè stata custruita trà 1835 è 1839. A bella facciata hè di stile neoclassicu. Ci sò sette trave di finestre, nant'à quattru livelli.

U pianu di terra era fattu pè i magazini, è à u primu pianu ci stavanu i cummercianti di sti magazini.

 
Casa Suzzoni, chjamata "Casa Francese"

A casa De Battisti mudificà

Hè situata à u numeru 2 di u carrughju Commandant Bonelli. Sta casa porta u nome di i primi pruprietarii, a famiglia De Battisti. Fù custruita in l'anni 1700-1710. Hè stata a residenza di u vice rè di Corsica à i tempi di u reame anglocorsu.

 
Casa de Battisti

Da vede dinù mudificà

Note mudificà

  1. Pierre-Louis alessandri, Serena de Mari, Ghjermana de zerbi, Almanach Bastiais, Tradizione viva di Bastia è di u so circondu, 2007.
  2. Janine Sérafini-Costoli, Bastia : regards sur son passé, Berger-Levrault, 1983.