Chjesa San Ghjuvà di Bastia

A chjesa San Ghjuvanni di Bastia, chjamata dinù San Ghjuvà hè una chjesa cattolica situata in Bastia. Hè a chjesa di u quartieru di u Vechju Portu, chjamatu Terra Vechja.

A facciata di San Ghjuvà, nant'à u Vechju Portu
San Ghjuvà vista da a piazza di u Mercà

Hè a chjesa a più grande di Corsica. A facciata hè di stile baroccu.

Lucalizazione mudificà

A chjesa si trova in u dipartimentu di Corsica Suprana, in a cità di Bastia. Hè stata custruita in u quartiere di Terra Vechja, trà a Piazza di u Mercà è u Vechju Portu.

Storicu mudificà

 

À l'epica ghjenuvese, a cità di Bastia hè spartuta in duie parochje : a cità alta, Terra Nova, dipende di a chjesa di Santa Maria. A cità bassa, Terra Vechja, dipenda di a chjesa di San Ghjuvanni[1].

A chjesa San Ghjuvanni di Bastia hè stata custruita trà u 1636 è u 1666, nantu à u situ d'una vechja chjesa. L'edifiziu hè statu classificatu cum'è munumentu storicu in u 2000 .

I campanili sò stati custruiti assai più tardi a custruzzione di a chjesa, à u seculu XIX. Quellu di mancu hè statu fattu in u 1810, da un muradore sguizzeru, Tomaso Quadri. Quellu di manca hè statu fattu da l'architettu bastiacciu Paul-Augustin Viale, in u 1864. Hà pigliatu cum'è mudellu a chjesa di a Trinità di i Monti, in Roma.

Si pò vede a chjesa di San Ghjuvà cù un solu campanile in una pittura di Frédéric Bourgeois de Mercey, Vue du port de Bastia (1839), à u museu di Bastia.

 
Vista di u Vechju Portu di Bastia, da Frédéric Bourgeois de Mercey (1805-1860), à u museu di Bastia

Decori interni mudificà

 
L'internu di a chjesa

U decoru internu hè statu cumplettamente rifattu à u XIXu seculu. Fermanu poche cose di l'anticu decoru baroccu.

In u 1870 a volta hè stata decurat da dui pittori fiorentini[1].

U coru mudificà

In u 1867, u decoru di a volta è di u coru sò rifatti. Ùn ferma dunque guasi nunda di i decori antichi. Hè l'impresariu bastiacciu Raphaël Nardini è u stucadore Paganoni chì i rifacenu.

U grande medaglione sopr'à l'altare maestru hè una bella riescita. Ci si vedenu figure d'anghjuli in un oculus chì s'apre ver'di u celu[1].

A volta mudificà

In u 1870 a volta hè rifatta, da dui pittori fiurentini. Rapresenta à San Ghjuvanni Battista chì batteza à Cristu.

E cappelle di i marinari è di i piscadori mudificà

San Ghjuvà hè a chjesa maiò di u Vechju Portu di Bastia, induve i marinari è i piscadori eranu numerosi. In a chjesa si trovanu duie cappelle di ste duie cungregazione, vicinu di u coru.

Cappella di i piscadori mudificà

I piscadori avianu a so cappella à manu diritta. Ci hè una bella pittura di l'artistu ghjenuvese Giovanni Badaracco. U guatru mostra à San Petru è Sant'Andria in una barca.

Cappella di i marinari mudificà

I marinari avianu a so cappella à manu manca, dedicata à Sant'Eramu. A pittura hè di un pittore ghjenuvese, Lorenzo de Ferrari.

L'altare maestru mudificà

In u coru ci si trova l'altare maestru di marmeru pulicromu. Hè statu fattu in u 1694 da Honoré Pellé, un artigianu francese stallatu in Ghjenuva[1].

I fonti di battezimu mudificà

A cappella di i fonti di battezimu si trovanu à manca di l'entrata principale. U gruppu di marmeru biancu data di 1857. Rapresenta u battezimu di Cristu. Hè statu fattu da Ferdinando Pelliccia. E duie culonne di l'ancona sò di marmeru corsu raru, di a pieve di Caccia[1].

U pergamu mudificà

U pergamu di marmeru hè di u 1781. Hè l'opera di parechji artisti ghjenuvesi : Gaetano Torre, Gianandrea Torre et Domenico Orsolino[1].

A tribuna di l'organu mudificà

A tribuna di l'organu hè di u 1742. Assai ricca è decurata, hè stat fatta da u bastiacciu Giovanbattista Terrigo[1].

E pitture mudificà

Tradizione mudificà

Ogni vigilia di San Ghjuvanni, u 23 di ghjugnu, un focu hè accesu nant'à u Vechju Portu. In Bastia porta u nome di fucarè [2].

 
U focu di San Ghjuvà, chjamatu in Bastia U Fucarè

Cultura mudificà

U canterinu Carlu Rocchi hà rescu celebre San Ghjuvanni cù a so canzona U campanile di San Ghjuvà. Hè stata ripigliata più tardi da Antone Ciosi è da Maì Pesce[3]. Hè u bastiacciu Eugène Annarella chì l'hà scritta è chì hà cumpostu a musica.

Da vede dinù mudificà

Note mudificà

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 Jean-Baptiste Raffalli, Fernande Maestracci et Max Boulmer, Bastia : le guide, Monum - Ed. du patrimoine, 2003
  2. https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/haute-corse/le-fucare-traditionnel-feu-de-la-saint-jean-bastia-haute-corse-505487.html
  3. https://www.youtube.com/watch?v=H-uqH641Gj4