Àrburi
Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu Aiacciu
Cantonu Dui-Sorru
Codici INSEE 2A019
Codici pustali 20160
Merri Jean-Pierre Giafferri
Intercumunalità
Longitudina 08°47’51Levante
Latitudina 42°08’34’’Nordu
Altitudina 345 metri
Superficia 2005 ettari
Pupulazioni 64
Dinsità ab./km²
Àrburi

Geografia mudificà

Àrburi hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana. À 345m d’altitudine, u paese d’Àrburi si trova ind’a regione di Vicu (I dui Sorru), vale à dì à mezupunente.

Hè cumpostu di dui paisoli : inghjò Merculaccia è Parapoghju insù (duve a chjamata di «poghju» PODIUM lat. (hauteur)). Ma ancu s’ellu hè cumpostu in duie parte, ferma ch’ellu ùn hè cusì tamantu. Di fatti, sparghjendusi nantu à 2005 etari à pocu pressu, u paese campa intornu à una sessantina abitanti.

Storia mudificà

Sicond’à a cronica di Giovanni della Grossa, Guidu della Catena face custruisce un castellu à a fine di u XIIIesimu è u cunfideghje à u so nipote Ristorucciu, fundatore di a signuria di i Leca, una di e signurie e più maiò di u Medievu. Issu castellu si custruisce annantu à un spaziu supranendu a valle alta di u Liamone chì face parte di a "Tarra di i Signori"[1]. U nome di a signuria piglia tandu u nome di u locu : Leca. In u 1456, dopu à trè anni di sottumissione à l’Uffiziu di San Giorgiu, Raffè di Leca s’oppone à u pudere genuvese. In cunsequenza di a so risistenza, u signore hè chjappu è tombu, cù vinti dui di a so ghjente ciò chì per P.Arrighi ghjè una urigina pussibile di u pruverbiu "Arburi, Arburi vinti dui !"[2]. Dopu à ellu, tocc’à u Contu Ghjuvan'Paulu di Leca à entre in cunflittu cù a Banca di San Giorgiu. In u 1487, Genuva mande in Corsica una squadra tamanta di mille è cinque centu suldati armati chì varcanu in Savone u primu d’aprile cù a so artiglieria, una bumbarda è una vintina di cavalli. A issa squadra, l’Uffiziu aghjunghje dui centu cavallieri sottu à l’ordini di Rinucciu della Rocca, cuginu traditore di u contu di Leca. Dopu à tante lotte arrabbiate, u contu si ritrove chjosu in lu so castellu di Cinarca, lasciatu da parechji di i so partigiani. Dopu à a capitulazione di a piazza di maghju 1487, Ghjuvan’Paulu di Leca si ritira in lu so castellu di Leca induv’ellu risisterà torna durante l’istate. L’egemunia di Ghjuvan’Paulu di Leca s’avvicinò di a so fine chì, di sittembre, cù a so famiglia, parte in isiliu in Sardegna. Vultarà è ripigliarà l’arme contru à Genuva parechje volte cum’è in u 1488, quand’ellu volte à u capu di trè centu suldati sardi (poi in u 1498 è u 1501). Ma isse rivolte saranu sanziunate da altre disfatte ; i castelli di Foce d’Orto, di Cinarca è di Leca saranu rasgiati per marcà di manera simbolica a disfatta è a ruvina di i Signori di Leca. Tandu, l’avvene di quelli chì funu partigiani o sottu à a prutezzione di u signore Ghjuvan’Paulu di Leca firmarà cumprumessu per un pezzu ! L’istate di l’annu 1489 marca e vindette. In lu rughjone, parechji paisani sò stati impiccati, imprigiunati, pigliati cum’è ustaggi, mandati in esiliu, è e pieve di Chiumi, Filosorma è Sia sò viutate. A pupulazione di Sorru In Sù hè scurriata[3]. Pocu à pocu, è dopu à u focu di a duminazione genuvesa, u paese s’hè custruitu torna. I lochi brusgiati da i nemichi sò stati arburati torna, invignati, si ponenu l’alivi è l’arburi à frutti chì sò stati sradicati. U locu duv'ellu ci ferma e ruvine di u castellu, à levante di u paese, sopr’à u ponte à Truggia, si chjama sempre "u Castaldu".

Letteratura mudificà

Ciò chì t’hà dinò a so piazza ind’a storia di u paese - più recente - ghjè ch’ellu hè statu u veculu di dui pueti corsi maiò :

Uriginarii tramindui di issu paese, anu lasciatu parechji scritti assai pupulari è cunnisciuti, certi messi in canzona, altri uniti in racolte, altri ri-publicati, senza sminticassi di u pesu di certe creazione cum'è a famosa "Tramuntana" (1896) di Santu Casanova!

Merre mudificà

  • Jean-Pierre Giafferri

Rifarenzi mudificà

  1. sottu à a direzzione di A-L. SERPENTINI, 2006, Dictionnaire historique de la Corse, ed. Albiana
  2. in P.ARRIGHI, 1976, « Le livre des dictons corses », ed. Privat
  3. DOAZAN R.P "Le couvent Saint françois de Vico", Ajaccio, Ed.Piazzola, 2002, 94p


  • Ci si pò trove un altare di u rusariu et l’altare di Sant’ Antone di u Porcu.

Liami mudificà

  E cumune di Pumonti  

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza