Carbuccia hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suttana.

Carbuccia

Statu Francia
Rigioni Corsica
Dipartimentu Corsica suttana
Circundariu AGHJACCIU
Cantonu CELAVU - MIZANA
Codici INSEE 2A062
Codici pustali 20133
Merri Paulu GIUDICELLI
Intercumunalità Communauté de communes de la Haute-vallée de la Gravona
Longitudina
Latitudina
Altitudina 600
Superficia 1435 ettari
Pupulazioni 329
Dinsità 4,3 ab./km²

[[1]]

Giugrafia mudificà

Paisolu di a muntagna di u Celavu, muntuosu e cupartu di macchj e di furesti di lecci. Postu a l'umbarcia, un mancani micca l'occhj e i funtani. Ci si so ancu beddi castagnicci, e, ind'i parti bassi, quarci e suari di bedda vinuta. U puntu u piu altu hè u monti Cacchjonu chi t'a in circa 1285 metri. Ci si so dino curiusità giologichi com'a una vena di petri rossi fiammanti chi ani datu u nomi di certi monti: u Monti Rossu, a Piscia Rossa, u Cigliu Rossu, ecc...

Storia mudificà

A vaddi e i muntagni di Carbuccia so sempri stati abitati da i tempi i piu antichi: u locu hè muntuosu e ci so macchjoni e furesti di lecci majori, ghjargali, occhj e acqua in quantità, monti e scogli cu aggrotti da piattassi...Ci si so trovi parecchj segni di a prisenza di l'omu, petri alzati, furtezzi antichi, muraglii e muraglioni chi formani casteddi ind'i punti i piu rinculati di a cummuna...A certitudina hè chi ci so stati parecchj lochi di vita, spicialmenti a l'ità di u ramu u piu anticu (cultura di Bonnanaro) ind'i lochi detti Capu Retu, a Bocca, i Capiteddi, a Pitraghja, ecc... Carbuccia hè di Corsica u locu u piu sittentriunali dund'e sta cultura s'hè sparta. Cummuna ind'a l'Alta Rocca e u Taravu, hè prisenta propriu sin'a Carbuccia ma un si ni trovani micca tistimunianzi piu a u Nordu.... A u Mediuèvu,u paesi eddu stessu hè statu cumminciatu versu l'annu Middi a u locu dettu "u Pulacciu", ma prima éra postu ind'un locu dettu "u Marchesu".Stu primu paesi hè statu distruttu durenti i guerri feudali, tra i signori Piracci di a sterpa di i Salaschi(di u paesi di I Peri) e i Signori di u Marchesu, parvia di rivalita pà i pussessi di i tarreni, e dino parchi sti famiglii pritindiani tutt'a dui a a signuria di u Celavu e a u titulu di Contu. Dopu a battaglii firoci quiddi di u Marchesu so stati quasgi sterpi, ma a figliola di u vecchju signori, chjamata Bianca di u Marchesu, fu salvata da u conti Arrighu u Bel Misseri e ebbi di u so salvatori un figliolu bastardu, chi fu chjamatu Paulu o Polu, e sopranummata da i Piracci "Pulacciu". Fu eddu stessu chi, dopu a morti di u Contu Arrighu a a Bocca a i Croci di Bastirgaccia, dilascio u paesi arruinatu di u Marchesu e feci una torra a u locu chi si chjama avà "u Pulacciu". Fu cui a prima casa di Carbuccia e ci si hè trovu u so Stemma chi hè sempri quiddu di sta famiglia. Polu dettu Pulacciu a avutu parecchj figlioli, sopr'a tuttu tre masci :Pulacciu (dettu "u sicondu" parchi purtava u nomi di u so babbu), Marconi (dettu "Carbuccia" parchi era u nomi di a so tarra) e Stifanacciu (dettu "Pifaneddu"), e i tre fratteddi so a l'urigini di i vecchj famiglii di u paesi. Dopu anni e anni di difficultà pa u so campà, sempri in bisbiglia cu i Piracci e dino cu l'Auccianesi, i Pulacci si furticherini annant'a Rocca di Capu Retu, u casteddu preistoricu altieru chi predumineghja a vaddi di Carbuccia. E camperini cui parecchj tempi ...Ci si so stati guerri e assalti cu i corsi i so vicini e dino cu invasori stranieri, Ghjnuvesi, i crudeli Turchi di Barbaria, e po cu i francesi...ma l'annati passendu, so rifalati in paesi e ci si so sempri l'eredi anc'avà di sti tre famiglii ind'i vecchj casi di u paesi...

Hani scrittu a storia di u paesi D-M. Polacci e po Pierre Cosson.

Citazioni mudificà

Eccu parechji pruverbii chì cuncernani u paesi di Carbuccia (pigliendu in contu ch'eddu hè di tradizioni chì i pruverbii annantu i paesi o i cità, ùn sò micca uggettivi in generali ma piuttostu schirzanti):

  • Stramunchjati carbuccesi.

è dinò:

  • Fior'di l'omu carbuccesu

è ancu:

  • Carbuccia! Carbuccia! a fami s'incuccia !

E anche une parola di Monsignore Paulu Matteiu Della Foata, poeta corsu e vescu d'Ajacciu circa lu 1880. L'autore di un librettu di versi in lingua italiana dice a u vescu:

-L'Ho composto in lingua toscana-

Mgre Della Foata leghje i versi una stondetta e risponde:

- Ie, mà e toscanu di Carbuccia-

-Ind'u so libru di "poesie giocose", Munsignori della Foata dici dino, parlendu di un duttori di Carbuccia: "parla in Crusca ma incapuccia, chi è un tuscanu di Carbuccia !": vo di ch'eddu pruvava di parlà com'a quiddu chi t'avaria sapiutu a lingua di Dante, mà traditu da u so accentu carbuccesu ! (stu duttori saria un avu meu, u sgio Francescu Orsoni, chi t'avia fattu i so storii in Pisa circa u 1845", e chi forsi "stracciava" u talianu com'eddu pulia, fendu rida u vescu schirzosu)...

Merri mudificà

Paulu GIUDICELLI

Rifarenzi mudificà

Liami mudificà

  E cumune di Pumonti  

Afà - Aiacciu - Alata - Albitreccia - Altaghjè - Ambiegna - Appiettu - Arbiddara - Arburi - Arghjusta è Muricciu - Arru - Auccià - Auddè - Azilonu è Ampaza - Azzana - Balogna - Bastelica - Bastilicaccia - Belvideri è Campumoru - Bilia - Bucugnà - Bunifaziu - Calcatoghju - Campu - Cannelle - Carbini - Carbuccia - Cardu è Turghjà - Carghjaca - Carghjesi - Casaglionu - Casalabriva - Cavru - Ciamannaccia - Coggia - Conca - Coti è Chjavari - Cristinacce - Cugnocolu è Muntichji - Currà - Cuttuli è Curtichjatu - Cuzzà - Eccica è Suaredda - Evisa - Figari - Foce - Fuzzà - Frassetu - Furciolu - Ghjunchetu - Granaccia - Grossa - Grussetu è a Prugna - Guagnu - Guargualè - Laretu di Taddà - Lecci - Letia - Livesi - Livia - Lopigna - Macà è Croci - Marignana - Mela - Munacia d'Auddè - Murzu - Ocana - Ortu - Osani - Otta - Palleca - Partinellu - Pastricciola - Peri - Piana - Pianottuli è Caldareddu - Pila è Canali - Pitretu è Bicchisgià - Pitrusedda - Poghjolu - Portivechju - Prupià - Quasquara - Quenza - Rennu - Rezza - Rosazia - U Salge - Sampolu - San Gavinu di Càrbini - Sant' Andrea d'Urcinu - Santa Lucia di Tallà - Santa Maria è Figaniedda - Santa Maria è Sichè - Sari di Portivechju - Sari d'Urcinu - A Sarra di Farru - A Sarra di Scupamè - Sarrula è Carcupinu - Sartè - Serriera - Soccia - Sotta - Suddacarò - Surbuddà - Tassu - Tavacu - Tavera - Todda - Ulmetu - Ulmiccia - Urbalaconu - Valli di Mezana - Veru - Vicu - Vighjaneddu - Villanova - Vuttera - Zevacu - Zicavu - Zigliara - Zirubia - Zonza - Zozza