Spargi hè un'isula di l'arcipelagu di A Matalena, situatu in a parti nord'urientali di a Sardegna, in a pruvincia di Tarranoa è Tempiu.[1] Faci parti di u parcu naziunali di l'arcipelagu di A Matalena.

U mari di l'Isula di Spargi

Giugrafia mudificà

 
L'isula di Spargi

Incù a so superficia di 4.20 km2 par circa 11 chilomitri di costi, Spargi hè a terza isula di l'arcipelagu da a so tadda, dopu à A Matalena è Caprera. Hè à l'intuttu custituita da granitu rusulinu, incù un rilevu turmintatu chì culminighja à 153 metri in a Vardia Preposti. L'isula hè di natura granitica, ricchissima d'acqua è vigitazioni uspitighja numarosi spezii d'aceddi.

A costa à punenti, dirittamenti esposta à i maistralati, hè salvatica in tuttu è inuspidaliera. À livanti, a costa hè frastaddata da una succissioni d'inziccaturi chì in u so fondu ci si trovani parichji spiaghji rinumati par a finezza di a so rena bianca è a trasparenza di i so acqui smiraldu, a più cunnisciuta essendu a Cala Cursara (dinuminata cussì, chì i pirati corsi avariani avutu l'abitudina di ghjugna in 'ssa cala). 'Ss'inziccaturi, inquatrati da scoddi induva l'erusioni hà sculpitu formi spittaculari - di tipu dittu à tafoni -, attirani i turisti d'istatina. L'isula hè in tempu nurmali disabitata.

À u punenti di Spargi ci si trova a piccula isula di Spargiottu, idda stessa scurtata da un isulottu chjamatu Spargiuteddu. In tantu ch'è riserva d'avifauna, u so accessu hè strittamenti intarditu.

Storia mudificà

I vistighi navali di l'ebbica rumana datendu da u seculu II sò stati ritruvati in l'acqui di Spargi[2].

À u principiu di u seculu XIX, l'isula custituì u rifughju d'un banditu, Natali Berretta chì si piattò in Spargi, fughjindu a so cundanna. Riiscì cusì à sfughja a galera, ma quandu finalmenti a so innucenza fù pruvata dicisi di firmà ci cù a so famidda tinindu capri è vacchi.

À u principiu di l'annati 1900, i stallazioni di difesa militareschi sò stati edificati annantu à l'isula. Trà iddi u forti Zanottu, chì fù imprudatu mentri i dui cunflitti mundiali, hè certamenti u meddu cunsirvatu.

In i fundali inghjru à l'isula sò stati truvati parichji resti d'una navi rumana di u seculu II A.C. oghji asposti a u museu navali di a Matalena.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.
  2. Sò ormai esposti à u museiu navali di A Matalena.

Da veda dinò mudificà