Cervu di Corsica

(Reindirizzamentu da Cervu)
U cervu di Corsica
CervusElaphusCorsicanus-pjt.jpg
Cervus elaphus corsicanus
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Mammalia
Ordini Artiodactyla
Famiglia Cervidae
Genaru Cervus
Spezia Cervus elaphus
Nomu trinuminali
Cervus elaphus corsicanus
Linnaeus, 1753
Cervus elaphus corsicanus - Gallica - ark 12148-btv1b2300253d-f13.png

U Cervu di Corsica (Cervus elaphus corsicanus) hè un mammiferu chì faci parti di a famiglia di i Cervidae. U cervu di Corsica hè una sottuspezia di cervu (Cervus elaphus). U nomu veni da u fattu ch'eddu hè statu ussirvatu pa a prima volta in Corsica. Ma Cervus elaphus corsicanus hè una spezia endemica di a Corsica è di a Sardegna. Difatti, u cervu di Corsica era sparitu di Corsica à a fini di u sissanta. In Sardegna, ùn ni firmava più ca centu. A spezia era minacciata d'estinzioni ma in u Sittanta a pupulazioni di Sardegna ghjugnìa à 250-300 cerva.
Avali, u risicu d'estinzioni s'hè alluntanatu, chì ci sò circa 6000 cerva in Sardegna è u cervu hè statu riintroduttu in Corsica. U cervu masciu di Corsica pesa circa 100 kilò. U cervu femina, a ronca, pesa circa 80 kilò. I nasciti si pruducini da maghju à lugliu. U cervu pò campà sin'à 14 anni.

Ci sò uni pochi di diffarenzi trà u cervu di Corsica è Sardegna, è u cervu cumunu d'Auropa uccidintali (cervus elaphus). U cervu di Corsica hè più chjucu. I so ghjambi sò più corti. U so pelu dinò hè appena più scuru. È l'incurratura di Cervus elaphus corsicanus hè menu sviluppata è impurtanta ca quidda di u cervu cumunu (cervus elaphus).

In CorsicaMudificà

 
Un cervu, annantu à a faccia da daretu di a zucca di Tiadoru Poli

Cervus elaphus corsicanus era sparitu di Corsica versu à fini di u sissanta. L'ultimu animali hè statu tombu in Pinia, accantu à Ghisunaccia.

U cervu di Corsica hè statu riintroduttu in 1985 da u Parcu Naturali Rigiunali di Corsica, in associu incù a Rigioni sarda. I prima cervi sò stati lintati in 1998 in a rigioni di Quenza (Pumonti), in a vaddi di l'Asinau. In 1999, 24 cervi sò stati lintati annantu à a cumuna di Chisà.

U cervu di Corsica mangna a lamaghja, a scopa, l'arbitru, u listincu, i frondi è a ghjandi di a leccia, è ancu i castagni.

A pupulazioni corsa hè stimata oghji à circa 1300 cervi. In Corsica, u cervu ùn pò micca essa cunfusu incù un antru animali, parchì hè u solu riprisintanti di a famiglia di i Cervidae. Uni pochi di toponimi sò tistimonii di a prisenza anziana di u cervu in Corsica: par asempiu u paesi di Cervioni.

In SardegnaMudificà

Attualmenti, u risicu d'estinzioni di a spezia s'hè alluntanatu in Sardegna, induva ci sò più di 6000 cerva. A maiò parti di i cerva sò arrighjunati in a Sardegna miridiunali: in Sulcis guasi 2.600 esemplari, frà mezu à i quali 1.000 in a Riserva di Monti Arcosu è 1.500 in i territori contigui di i furesti duminiali di Gutturu Mannu, Monte Nieddu è Is Cannoneris; in Sarrabus più di 2.000 esemplari; in i Monti di l'Iglesienti è di l'Arburesi guasi 1.500 esemplari, frà i quali 1.250 in Arburesi è quissi altri in u Monti Linas è in u Monti Lerno.

CitazioniMudificà

U cervu hè mintuvatu qualchi volta in a cultura è a litteratura corsa. Par esempiu:

  • in u pruverbiu: À chì cervu ùn hè è cervu si crede, à u saltu di u fossu si n’avvede [1]
  • U cervu corsu hè dinò una canzona di u gruppu Diana di l'Alba
  • in A nanna dlu bambinu di Monsignori di la Fuata: Par quisti punti, par sopra issi cuddetti / Vi sò li mufri, li ronchi è li cirvetti.[2]
  • in a tupunumia corsa: Cervioni, a Grotta di u Cervu in u Lugu di Nazza, Pedicervu in Ventisari

PrutizzioniMudificà

U cervu di Corsica hè statu scrittu in u 2000 annantu à a lista rossa di i spezii minacciati di l'IUCN.

In Italia, u cervu di Corsica hè scrittu dinò annantu à u righjistru di i spezii particularmenti prutetti, à u liveddu naziunali (art. 2 L. 157/92) è rigiunali (art 5 L.R. 23/98).

Da veda dinòMudificà

RifarenziMudificà

  1. Bellagamba, Ghjambattista, Una scelta di pruverbii corsi, 1988, Adecec
  2. Della Foata, Paulu Matteiu, 1973, Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano

LiamiMudificà