Ghjennaghju
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 3 di ghjennaghju hè u 3u ghjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 362 ghjorni à a fine di l'annu (363 sì hè bisestile).

Avenimenti mudificà

In Corsica mudificà

Nascite mudificà

Morti mudificà

Celebrazioni mudificà

Santi mudificà

Santa Ghjenuveffa.

Ghjenuveffa hè nata "in vicu Nemptu doro", l'attuale cità di Nanterre in u dipartimentu di i Hauts-de-Seine.

Dopu à a morte di i genitori, si ne hè andata à stà cù a cumare in a capitale gallica di i Parisii. Custì, pè u più, campava rinchjusa. Avia u donu di leghje in e cuscenze, è di tranquillizà l'esaltati. U rè Childericcu, è u figliolu Clodoveu, avianu, per ella, assai cunsiderazione.

U miraculu hè chì, issa donna, senza appartene à una famiglia di signori, abbia avutu tanta influenza nantu à l'evenimenti di l'epica. Pretendenu chì sì Attila, u rè di i Uni, fù battutu, fù grazia à ella. In l'annu 451, Attila avia invasu a Gallia, è i Parisii vulianu abandunà a capitale. Ghjenuveffa l'hà impediti di parte dicendu: "in altrò ùn serete micca più preservati". E' si messe à pregà. I Uni cambionu strada, andetenu versu Aurelianoru, l'attuale Orléans, è funu disfatti à i Campi Catalonichi.

Ghjenuveffa hè morta à 80 anni, versu l'annu 500.

Etimolugia: da u germ. "gen" (giovana?) è "waiba" (donna).

Nomi: Geneviève, Genevièvre, Genovefa, Genoveva, Genovevo, Geva, Ghjenuveffa, Gina, Ginette, Ginou, Guenia, Guenièvre, Guenovefa, Veni, Veno.

Paesi è cità: Nanterre, Parigi (trasl. 28 uttobre).

Prutezzione: pulizzeri, gendarmi, accuglitrici in l'aviazione.[1]

Ligami esterni mudificà