In l'antichità, a cità rumana di Mariana era un' impurtante culonia rumana fundata in Corsica da Marius in u 93 a.C.[1]

E ruvine rumane di Mariana

Dipendia di a capitale rumana d'Aleria (fundata cum'è Alalia da i Grechi di Focea).

Storia mudificà

 
U battisteru di Mariana

L'anziana diocese di Mariana, criata à u seculu V, rilivava dirittamente di a Santa Sedia di u Vaticanu. Hè stata culligata à Pisa in u 1092 è dopu à Genuva in u 1130. Da u 1269 à u 1570, u vescu di Mariana ci si cullucò. Dapoi u 1570 dipende di a diocese di Bastia.

Prete Galletti in u 1863 evucava in i so scritti a scuperta di parechje vistighe ch'ellu attribuia à l'Etruschi è à i Rumani. Mintuveghja a prisenza di caldane anziani vicinu à u paese chì sò state per appuntu, ritruvate à u mumentu di l'apertura di a strada attuale.

A cattidrale mudificà

 
A cattidrale: A Canonica

A cattidrale Santa Maria Assunta annantu à u situ detta di "A Canonica" ci hè fundata à u seculu XI. Lampata à baccu da i Sarracini, l'arcivescu Petru di Pisa a ferà ricustruisce è a cunsacrerà in u 1119. Fù classificata cum'è Munimentu storicu da Prosper Mérimée dopu à u so viaghju in Corsica in u 1886. Ci si pò ammirà a Santa Divota offerta da u Principe Rainier III di Monacu in u 2003 è unu grande Cristu in bronzu di Maria-Claudia Sei-Dominici, pittore è scultore cuntempuranea originaria di Lucciana.

Ligenda mudificà

Sicondu una ligenda u paese duveria a so criazione à a rivalità trà Marius è Lucius Sylla, custruttore d'Aleria. Quest'ultimu, invidiosu di u sviluppu di Mariana, averia criatu una nuvella agglumerazione antagunista battizata Lucciana (u nome significheghja forse: cità di Lucius).

 
A cattidrale è u situ di a cità antica di Mariana

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.

Ligami mudificà

Da vede dinù mudificà