Inglese americanu

(Reindirizzamentu da Inglesu americanu)


L'inglese americanu ò statunitense (American English, AmE), hè un inseme di varianti di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti d’America. Circa li due terzi di li madrelingua inglesi campanu in lì Stati Uniti.[1]

L'ortografia è a grammatica di 'ssu articulu ùn sò micca currette. Pudete cuntribuisce à ammigliurà le.

La lingua inglese fu introdotta In lì Stati Uniti da la colonizzazione britannica. La prima undata di coloni di lingua inglese arrivò in America di u Nordu in lu diciassettesimu secolu. In issu periodu, in America di u Nordu vi eranu puru gruppi di populazione di lingua spagnola, francese, olandese, tedesca, norveghjese, svedese, scozzese, gallese, gaelica irlandese, finlandese, talianu, russa (in Alaska) è di le varie lingue di li nativi americani.

Funetica mudificà

Ancu se suvente si reputa erroneamente l'inglese britannicu la varietà “standard” è la lingua orighjnaria dundi si saria sviluppatu, in realità l’inglese nordamericanu[2] Hè per parechji aspetti più cunservatore in la so´ funetica. á esempiu, l’inglese parlatu in larga parte di l’Inghilterra in lu diciassettesimu secolu era roticu, ossia le “r” eranu sempre pronunziate in tutte le pusizioni, com'è in guasgi tutte le varietà di inglese americanu è comu ancora oghje in altri territorii anglofuni in Europa (Scozia è Irlanda). Listessu dicasi di l’assenza, in America, di la broad A (vedi sottu), sviluppatasi in lu sudu di l’Inghilterra dopu à l’introduzione di la lingua in lu novu cuntinente, ò di la pronuncia di either in [i:] (standard britannicu mudernu [ai]). Altre caratteristiche comu lu father-bother merger si sò invece orighjinate successivamente in America.

Tre sò l´aspetti di l'americanu chì maghjiormente si differenzighjenu da l'standard britannicu:

  • R rotica. La r viene sempre prununziata, sia ch'ella preceda una vucale sia chì preceda una cunsonante.
  • Father-bother merger. La o hè pronunciata comu [?], la stessa vucale di father è arm, anziché [?] comu in tutte le altre varietà di inglese, in parole comu block, bod, bop, cock, cop, dot, fop, god, got, gosh, hop, lock, lot, mod, mop, not, pod, pop, put, rock, rod, shot, sod, sop, sot, stop, top, tot, ecc. Stacaratteristica hè chjamata father-bother merger perché fa sì chì queste due parole faccianu rima. Da notare, però, chì certe parole chì in inglese britannicu presentanu la vucale [?] in America venenu pronunciate cù la semplice "u aperta" (quella di talk ò caught). sò le parole in cui la vucale hè in lu mezzu di la sillaba é hè seguita da -ss ò -st ("boss", "lost", ecc.), -ff ò -ft ("off", "soft"), -g ("dog", "log") è -ng ("long", "song", "wrong"), è quelle chì cuntenenu lu gruppu "or + vucale" ("forest", "orange", ma non "tomorrow", "sorry", "sorrow" è "borrow"); la vucale di le parole "on" è "gone", invece, varia à seconda di la reghjone.
  • Assenza di la "broad A". La a hè pronunciata comu [æ] anziché [?:] in parole comu fast, last, after, dance, can't (che dunque diventa difficilmente distinguibile da l'affermativu can), ecc.

Altre caratteristiche sò:

  • "Yod-dropping". La u hè pronunciata comu [u], ùn comu [ju], in parole comu new, tube, lucid, duty, enthuse, letti comu "nu", "toob", "loocid", "dootee", "enthoos", mentre resta [ju] precedutu da certe cunsonanti, comu in few.
  • Quandu ùn fannu parte di una sillaba accentata la t è la d intervucaliche venenu entrambe realizzate comu r (prununziata comu in corsu), cusì chì ùn c'è nisuna differenza, á esempiu, trà waiting è wading.
  • in lu gruppu -nt- la t tende à sparisce, spec. In la prununzia culloquiale: winner è winter ùn si distingonu.
  • La u lunga (moment) hè realizzata comu [u?] ò [u:] (come di lu restu in quasi tuttu lu Regnu Unitu à l'infori di Londra) è micca comu [??]: ['mo(?)m?nt].
  • Alcuni soni vucalichi tendonu à cunfonde si quandu sò seguiti da la -r. In particulare, ùn viene fatta nessuna differenza tra marry è merry è tra spirit è spear it (u parole affini).
  • Esistonu differenze di accentuazione, á esempiu in dictionary (['dik??'neri] è micca ['dik??nri]) è laboratory (['læbr?'to:ri] è ùn ['læb(r?)tri]).
  • Alcune parole, infine, presentanu ve è proprie differenze di pronuncia più chì d'accentu. Tra quelle più cumuni: what fa rima cù but è ùn cù got; from fa rima cù come è drum è ùn cù com; of fa rima cù love; cù la stessa vucale venenu pronunciate puru was è because, chì dunque fannu rima cù does; lu participiu passatu been hè pronunciatu comu bin è ùn comu bean.

Lessicu mudificà

I primi cambiamenti chì distinseru lu dialettu inglese parlatu in America da quellu di la madrepatria furunu essenzialmente lessicali. parechje parole é espressioni urighjnatesi in America sò oghje usate pure in Europa.

Creazione di lu lessicu americanu mudificà

I coloni, chì in lu Novu Mondu avevanu trovatu un ambiente mondu diversu da quellu europeanu, preseru suvente à prestitu da altre lingue parole per esprime novi cuncetti. La fonte di li prestiti furunu soprattuttu le lingue di li nativi americani (wigwam, tomahawk, canoe, moose, raccoon, opossum, mocassin, pow-wow) ma puru lu francese (prairie, bureau, levee, coulee, barbecue) è lu spagnolu (vamoose, savvy, canyon, mesa, arroyo), mentre cookie (brit. biscuit) hè una parola di orighjne olandese. Le prime parole ùn derivanti da nessun’altra lingua chì furunu aghjiunte à lu vucabulariu, in lu periodu cumpresu tra l’iniziu di la colonizzazione è l’iniziu di lu diciannovesimu secolu, servivanu à descrive lu paesaghjiu nord-americanu: fork, snag, bottomland, rapids, trail, timberline, ecc. Parole ghjà esistenti, comu creek è sleet, acquisirunu novi significati. dopu à la Rivuluzione Americana entrarunu in lu linguaghjiu currente parechji termini connessi cù le nove istituzioni pulitiche americane, comu gubernatorial, primary election, caucus, exiit pull, congressman, statehouse è carpetbagèr (dopu la guerra civile). La nascita di lu capitalismu è la rivuluzione industriale portarunu à la creazione di nove parole riguardanti specialmente le linee di trasportu (backroads, freeway) è le infrastrutture stradali (parking lot). Si sò orighjnati In lu l’inglese americanu parechji termini chì designanu travaglii (bartender, blue collar, employee [dal francese], boss [dall’olandese], intern), posti di travagliu (supranmarket, drugstore, motel) è invenzioni recenti (smart card, movie, dishwasher, blood bank). Altre parole chì identificanu innovazioni di l’ultimu secolu sò fermate invece cunfinate à la variante americana, comu elevator è gasoline in locu di li currispondenti britannichi lift è petrul. Inoltre, à causa di l’influenza americana, parechje parole é espressioni nate in lu linguaghjiu colloquiale americanu sò oghji di usu cumune puru in Inghilterra: disc jockey, jazz, take for à ride, run scared, bit off more than one can chew, ecc.

Morfolughja mudificà

L’inglese americanu ha sempre mostratu una marcata tendenza à usà li sustantivi comu verbi[3]. Esempi di nomi resi verbi sò interview, feature, advucate, exiit, gun, ecc. sò di orighjne americana puru parechji nomi cumposti comu badlands, teenager, brainstorm, hitchhike, upfront, non-profit, happy hour, è parechji di li phrasal verbs usati puru in Inghilterra.

Parole inglesi sopravvissute In lì Stati Uniti mudificà

Negli Stati Uniti sò sopravvissute certe parole in usu in lu Seicentu ma oghji scumparse in Gran Bretagna. Tra queste fall (intesu comu "vaghjime", brit. mudernu autumn), faucet, diaper, candy, skillet, crib, cunsiderate di li americanismi. puru la forma verbale gotten (anziché got) comu participiu passatu di get hè ancora prevalente in America mentre hè quasi di lu tuttu scumparsa in Europa. Altre parole inizialmente scumparse da l’inglese britannicu vi ci sò state reintrudotte da l’influenza americana, comu hire comu sinonimu di employ, quit comu sinonimu di stop, ò l’espressione “I guess”. Sò inoltre più frequenti in America chì in Inghilterra parole comu mad in lu vecchju significatu di “arrabbiatu” (anziché “scemu”) è sick in locu di lu sinonimu ill, nonché, in li cuntesti mondu formali, lu conghjuntivu (es.: “the City Attorney sugèsted that the case not be closed”).

  • Alcuni termini americani cù currispondente termine britannicu:
Inglese Americanu Inglese Britannicu
sidewalk pavement
suspenders braces
elevator lift
soccer football
subway underground
airplane aeroplane
apartment flat
cookie biscuit
candy sweet
movie theater cinema
diaper napkin
shopping cart trolley
baby carriage pram
cell phone mobile
drugstore chemist
faucet tap
fries chips
garbage rubbish
gasoline petrul
parking lot car park
popsicle ice jolly
streetcar tram
vacation holiday
eggplant aubergine
zucchini courgette (marrow)
hitchje scrunchje
grades marks
windshield windscreen

Differenze tra l’inglese britannicu è l’inglese americanu mudificà

L’inglese britannicu è l’inglese americanu differisconu ùn solu à livellu di fonetica è lessicu, ma puru di urtografia è grammatica. Le differenze ortografiche riguardanu soprattuttu le parole chì in inglese britannicu cuntenenu lu gruppu -our- è in inglese americanu perdonu la “u” (favorite per favourite, color per colour) è quelle chì finisconu in –tre (centre diventa center). hè inoltre diversa In lu l’inglese americanu la regula di li suffissi: la cunsonante va raddoppiata solu se la sillaba hè accentata, così chì traveller in America hè scrittu cù una sola “l”. Per li verbi chì terminanu in –ize ò –ise, l’inglese americanu preferisce la prima forma mentre quellu britannicu la seconda. Le differenze grammaticali riguardanu:

  • la cuncordanza cù li nomi collettivi: lu verbu va di solitu à lu plurale in inglese britannicu è à lu singolà in inglese americanu (es. “the team is” anziché “the team are”);
  • i passati di certi verbi irregulari (learned è burned preferiti à learnt è burnt);
  • l’usu di certe preposizioni (americanu in school cuntru britannicu at school).[4]

Alcuni termini cù ortografia differente:

Inglese Americanu Inglese Britannicu
program programme
analog, catalog, dialog analogue, catalogue, dialogue
jail gaol
color, flavor, honor, neighbor, rumor colour, flavour, honour, neighbour, rumour
center, fiber, theater centre, fibre, theatre

Accenti reghjonali di l'inglese americanu mudificà

Gli accenti reghjonali più distinguibili In lì Stati Uniti sò cuncentrati nant'à la costa urientale, à causa di li maghjiori cuntatti cù l’inglese britannicu è le lingue di li immigrati europeani. Questu hè un elencu di li accenti di le varie aree cù le relative caratteristiche.

Midland (Nebraska, nordu di lu Kansas è di lu Missouri, Iowa, Indiana, centru-sud di Ohiu è Illinois) mudificà

La pronuncia di la Midland, la parte centrale di li Stati Uniti, hè cumunemente cunsiderata neutrale (general American).

  • Anche in Stazona, comu in larga parte di lu paese, sta andandu diffondesi lu cosiddettu cot-caught merger, per cui parole comu cot è caught ò stock è stalk diventanu omofone (tutte cù la vucale di father). In quest’area lu fenumenu hè ancora in transizione, per cui puru all’internu di una stessa cità cot è caught possonu esse pronunciate á lu stessu manera ò cù una più ò menu evidente differenza. Di solitu, specialmente fra li più ghjovani, la distinzione si perde dananzi à la l (collar è caller) è à la n (don è dawn); raramente dananzi à lu sonu k (stock è stalk). Per chi mantene la differenza, la parola on fa rima cù dawn.
  • I dittonghi /a?/ è /o?/ (rispettivamente in down è boat) tendonu più à [æ?] è [??].
  • La pronuncia di lu fonema /æ/ segue, comu in quasi tutti l´Stati Uniti, lu cosiddettu cuntinous system, variandu tra [e?] (davanti à le nasali) è [æ] (di solitu dananzi à s, f, b è g).
  • Molti abitanti di le cità di Indianapulis è Kansas City, Missouri pronuncianu á lu stessu manera parole comu pen è pin, comu à lu sudu (vedi sottu).

Western Pennsylvania mudificà

L’accentu di l’ovest di la Pennsylvania si distingue da quellu neutrale solu perché qui (così comu In lu la cunfinante West Virginia) lu cot-caught merger hè universale. La cità di Pittsburgh ha tradiziunalmente un accentu cù caratteristiche peculiari comu la cunfusione tra parole comu fill è feel ò pull è pool.

Sud mudificà

Gli accenti di lu sudu sò tra li più noti è stigmatizzati in America, ma in realtà cumprendonu parlate diverse fra elli. cù “sud”, infatti, si intende oghji l’area chì cumprende l´stati costeri di Virginia, North è South Carolina, ghjeorghja, Alabama, Mississippi è Lousiana (e solu lu nordu di la Florida), è la zona detta puru South Midland, cioè sudu di lu West Virginia è di lu Kentucky, Tennessee, Arkansas, sudu di lu Missouri è di l’uklahoma, finu à la metà urientale di lu Texias. l´accenti di tutta quest’area possonu esse assimilati soprattuttu per due caratteristiche chì dall’estremu sudu si sò allargate puru versu l’internu:

  • la tendenza à pronuncià li dittonghi /a?/ è /e?/ comu [a:] (u [?:]) è [e:] (nice sona comu “naas”);
  • Lu pin-pen merger, ovveru la cunfusione di la “i” è di la “e” dananzi à cunsonanti nasali, chì rende identiche parole comu pin è pen ò him è hem.

Inoltre:

  • la distinzione tra le vucali di cot è caught hè di solitu mantenuta dananzi à tutte le cunsonanti, ma si va perdendu fra le ghjenerazioni più ghjovani (on fa sempre rima cù dawn è ùn cù don);
  • anche qui li dittonghi /a?/ è /o?/ tendonu rispettivamente à [æ?] è [??];
  • lu “yod-dropping” in parole comu new è tube (vedi paragrafu nant'à la Fonetica) hè menu spartu chì in altre pà ti di li Stati Uniti;
  • la pronuncia di li stati costeri era finu à qualchì ghjenerazione fa non-rotica; tuttavia Stacaratteristica hè oghji limitata à picculi gruppi di populazione in Virginia, zone di la ghjeorghja è di l’Alabama è à New Orleans;
  • per quantu riguarda la pronuncia di /æ/ di solitu viene seguitu lu cuntinous system, ma hè da segnalà la caratteristica, suvente caricaturizzata, In lu l’estremu sudu à “trascinare” le vucali brevi à la fine di la parola (cosiddetta southern drawl) dananzi à qualsiasi cunsonante, cosicché parole comu pass è pan possonu arrivà à sonà comu [pæj?s] è [pæj?n]; inoltre le vucali brevi di pat, pet ò pit sò in ghjene più chiuse chì In lu la pronuncia standard mentre la “e” di lu dittongu di day hè più aperta.

Nord-est (nord di lu New Jersey, New York City, Connecticut è Rhode Island) mudificà

Tutta Stazona presenta proprietà fonetiche simili ma la cità è l’area metrupulitana di New York hanu un accentu caratteristicu è resu famosu In lì Stati Uniti da le parechje celebrità newyorchesi è da li parechji film ambientati à New York.

  • Le vucali di cot è caught sò sempre diverse, dananzi à qualsiasi cunsonante. La differenza hè ancora più marcata da lu fattu chì certi pronuncianu la vucale di caught, all, talk, off, dawn, ecc. più chiusa chì à lu centru ò à lu sud. On fa rima cù don è ùn cù dawn è tutte le parole col gruppu o+r+vucale (forest, horrible, Florida, ecc.) hanu la vucale di cot è ùn quella di horse.
  • Parole comu marry, merry è Mary sò tutte pronunciate diverse fra loru, comu in Europa.
  • Gli accenti di New York è di Providence, Rhode Island sò tradiziunalmente non-rotici, cioè tendonu à ùn pronuncià parechje ò tutte le r dananzi á altre cunsonanti.
  • La pronuncia di /æ/ segue di solitu lu cosiddettu nasal system, cioè presenta una chjara differenza tra [e?] dananzi à le cunsonanti nasali è [æ] in tutti l´altri casi. Tuttavia, In lu l’accentu di New York si ha un fenumenu dettu short à split, chì fa sì chì la vucale sia pronunciata [e?] puru dananzi á altre cunsonanti, ma solu quandu si trova in lu mezzu di la sillaba (parole comu fast, half, man, bad, ecc.) è ùn à la fine (traffic, family, ladder, ecc.). Si tratta di un fenumenu simile à la broad A britannica perché riguarda all’incirca le stesse parole, ma qui la vucale usata hè più chiusa è ùn più aperta di /æ/.
  • Father è bother ghjeneralmente fannu rima comu in lu restu di li Stati Uniti, ma New York è dintorni possonu fà eccezione: qui la vucale può esse simile à una “o” In lu le parole in cui hè usata puru in inglese britannicu, comu father è soprattuttu dananzi à r (car, arm, ecc.), é esse pronunciata invece [a] In lu le altre posizioni, comu in bother.
  • A New York è in lu New Jersey lu dittongu /a?/ tende à [æ?].

Mid-Atlantic (sud di lu New Jersey, Philadelphia, Delawà è costa di lu Maryland) mudificà

  • Per lu cosiddettu “Mid-Atlantic accent” à propositu di cot è caught vale quantu dettu per lu nord-est, ma qui on fa rima cù dawn è ùn cù don.
  • Marry, merry è Mary sò diversi.
  • Come à New York, puru qui vale la regula di lu short à split chì però riguarda un minor numeru di parole.
  • li dittonghi /a?/ è /o?/ tendonu rispettivamente à [æ?] è [??].
  • La vucale iniziale di lu dittongu /e?/ può esse più aperta à la fine di la parole (day) è più chiusa all’internu (cane).
  • A Philadelphia si possonu ave pronunce particulari, comu water resu simile à “wooder”.

Eastern New England (est di lu Massachusetts, New Hampshisce è Maine) mudificà

  • Lu cot-caught merger hè cumpletu dananzi à tutte le cunsonanti.
  • Marry, merry è Mary di solitu sò diversi.
  • Forest, horrible, ecc. di solitu hanu la vucale di cot è ùn quella di hoarse.
  • La pronuncia di /æ/ segue lu nasal system.
  • Lu veru accentu di Stazona (notu puru comu accentu di Boston) hè non-roticu, puru se Stacaratteristica tende à perdersi.
  • In li casi più estremi viene mantenuta la differenza di l’inglese britannicu tra la vucale di father è quella di bother, cot, caught, ecc.

Nordu (ovest di lu Massachusetts, statu di New York, nordu di l’Ohiu è di l’Illinois, sudu di Michigan, Wiscunsin è Minnesota) mudificà

  • Le vucali di cot è caught sò diverse; on fa rima cù don.
  • In Sta reghjone (ad eccezione di lu Massachusetts) si hè spartu In lì ultimi decenni un mutamentu vucalicu in sei stadi, per lu quale per parechji abitanti di lu nordu lu sonu /æ/ diventa [e?] dananzi à tutte le cunsonanti, la vucale di father, cot, ecc. hè pronunciata [a] è quella di caught hè pronunciata anch’essa cù un sonu più apertu chì in lu restu di li Stati Uniti. Quest’accentu hè suvente chjamatu “accentu di Chicagu” ò “di Detruit” ma hè mondu spartu puru In lu lu statu di New York. Per approfondisce vedi la voce Mutamentu vucalicu di le cità di lu Nord.

North Central (North Dakota è nordu di lu Minnesota è di lu Michigan) mudificà

  • Lu cot-caught merger hè mondu diffusu.
  • La pronuncia di /æ/ segue lu cuntinous system, ma hè da segnalà chì diventa [e?] dananzi à la g, per cui parole comu bag è vague fannu rima.
  • A causa di la vicinanza col Canada hè spartu in Stazona lu cosiddettu Canadian raising, per cui la vucale iniziale di li dittonghi /a?/ è /a?/ hè più chiusa dananzi á certe cunsonanti (parole comu ride è write ò loud è about hanu di fattu vucali diverse). Mentre per lu dittongu /a?/ lu Canadian raising hè più ò menu spartu in varie pà ti di li Stati Uniti è passa suvente inosservatu, per /a?/ hè una caratteristica di Sta reghjone.

uvest mudificà

A l’Ovest ùn esistonu accenti particulari, salvu per lu fattu chì lu cot-caught merger hè universale, ma In lì ultimi anni in California è In lì stati limitrofi hè statu osservatu un mutamentu vucalicu ancora in fase di transizione.

African American Vernacular English (AAVE) mudificà

L’African American Vernacular English più chì un accentu hè un veru è propriu dialettu, cù una grammatica è un lessicu propri, natu dall’incuntru tra le lingue di li schjavi importati dall’Africa è le parlate di lu sudu di li Stati Uniti, cù cui ha parechje affinità, è oghji spartu In lu le cumunità afru-americane di tuttu lu paese. Le sue caratteristiche fonetiche principali sò: la pronuncia stabilmente non-rotica; lu pin-pen merger; l’eliminazione di la “i” da li dittonghi (“naas” per nice); l’assenza totale di li soni [?] è [ð], per cui thing è this diventanu “ting” (u “teng”) è “dis”; la distinzione chjara tra le vucali di cot è caught; la tendenza á elide le cunsonanti finali è la “d” iniziale In lu la parola don’t.

Voci currelate mudificà

cullegamenti esterni mudificà

Atlante fonolughjcu di la University of Pennsylvania (in inglesu)

Bibliografia mudificà

  • Liviu Hofmann Cortesi: American English, l'inglese chì si parla In lì USA, Rizzoli BUR, 1995-2000.
  • Ferguson, Charles A.; & Heath, Shirley Brice (Eds.). (1981). Language in the USA. Cambridge: Cambridge University Press.
  • Finegan, Edward. (2004). American English and its distinctiveness. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), Language in the USA: Themes for the twenty-first century (pp. 18–38). Cambridge: Cambridge University Press.
  • Finegan, Edward; & Rickford, John R. (Eds.). (2004). Language in the USA: Themes for the twenty-first century. Cambridge: Cambridge University Press.
  • Frazer, Timothy (Ed.). (1993). Heartland English. Tuscaloosa: University of Alabama Press.
  • Glowka, Wayne; & Lance, Donald (Eds.). (1993). Language variation in North American English. New York: mudern Language Association.
  • Garner, Bryan A. (2003). Garner's mudern American Usage. New York: Oxford University Press.
  • Kenyon, John S. (1950). American pronunciation (10th ed.). Ann Arbor: George Wahr.
  • Kortmann, Bernd; Schneider, Edgar W.; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). A handbook of varietes of English: Morphology and syntax (Vol. 2). Berlin: Mouton de Gruyter.
  • ISBN 3-11-016746-8.
  • Lippi-Green, Rosina. (1997). English with an accent: Language, ideology, and discrimination in the United States. New York: Routedge.
  • MacNeil, Robert; & Cran, William. (2005). Du you speak American?: à cumpanion tu the PBS television series. New York: Nan A. Talese, Doubleday.
  • Mariu Pei, The Story of English, Lippincott, Philadelphia and New York, 1955.
  • Schneider, Edgar (Ed.). (1996). Focus on the USA. Philadelphia: John Benjamins.
  • Schneider, Edgar W.; Kortmann, Bernd; Burridge, Kate; Mesthrie, Rajend; & Upton, Clive (Eds.). (2004). A handbook of varietes of English: Phonology (Vol. 1). Berlin: Mouton de Gruyter.
  • Thomas, Erik R. (2001). An acoustic analysis of vowel variation in New World English. Publication of American Dialect Society (Nu. 85). Durham, NC: Duke University Press.
  • Thompson, Charles K. (1958). An introduction tu the phonetics of American English (2nd ed.). New York: The Ronald Press Cu.
  • Trudgill, Peter and Jean Hannah. (2002). International English: à Guide tu the Varietes of Standard English, 4th ed. London: Arnold. ISBN 0-340-80834-9.
  • Wolfram, Walt; & Schilling-Estes, Natalie. (1998). American English: Dialects and variation. Malden, MA: BasLu Blackwell.
  • Baugh, C. è Cable, Th. A History of the english Language. N.J., Routledge & Kegan Paul, 1978.
  • Strang, B. à History of English. London, Methuen, 1970.
  • Algieu, John (Ed.). (2001). The Cambridge history of the English language: English in North America (Vol. 6). Cambridge: Cambridge University Press.
  • Bailey, Richard W. (1991). Images of English: à cultural history of the language. Ann Arbor: University of Michigan Press.
  • Bailey, Richard W. (2004). American English: Its origins and history. In E. Finegan & J. R. Rickford (Eds.), Language in the USA: Themes for the twenty-first century (pp. 3–17). Cambridge: Cambridge University Press.
  • Bryson, Bill. (1994). Made in America: An informal history of the English language in the United States. New York: William Morrow.
  • Finegan, Edward. (2006). English in North America. In R. Hogg & D. Denison (Eds.), A history of the English language (pp. 384–419). Cambridge: Cambridge University Press.
  • Kretzschmar, William A. (2002). American English: Melting put or mixing bowl? In K. Lenz & R. Möhlig (Eds.), Of dyuersite and change of language: Essays presented tu Manfred Görlach on the uccasion of his sixty-fifth birthday (pp. 224–239). Heidelberg: C. Winter.
  • Mathews, Mitford. (1931). The beginnings of American English. Chicago: University of Chicagu Press.
  • Read, Allen Walker. (2002). Milestones in the history of English in America. Durham, North Carolina, Duke University Press.
  • Collis Cobuild, English Language Dictionary. Birmingham, Collins, 1987.
  • Merriam Webster's cullegate Dictionary. Springfield, Mass. 2001.
  • McCarthy, John (1993).
  • How We Talk: American Regional English Today. Metcalf, Allan, Houghton Mifflin, Boston.
  • Labov, William (1994) Principles of Linguistic Change: Volume 1: Internal Factors Blackwell ISBN 0-631-17914-3
  • Labov, William (2001) Principles of Linguistic Change: Volume 2: Social Factors Blackwell ISBN 0-631-17916-X
  • Labov, William, Sharon Ash, & Charles Boberg (2006) Atlas of North American English DeGruyter ISBN 3-11-016746-8
  • Newman, Michael (2005) "New York Talk" in American Voices Walt Wolfram and Ben Ward (eds). p. 82-87 Blackwell ISBN 1-4051-2109-2
  • Wolfram, Walt & Nancy Schilling Estes (2006) American English 2nd edition Blackwell ISBN 1-4051-1265-4
  • Wolfram, Walt & Ward, Ben (2005) American Voices: How Dialects Differ from Coast tu Coast Blackwell ISBN 1-4051-2109-2
  • Vowels and cunsonants: An Introduction tu the Sounds of Languages. Peter Ladefoged, 2003. Blackwell Publishing.
  • Dictionary of American Regional English. 5 vols. Cambridge: Harvard University Press, 1985–.
  • Allen, Harold B. (1973-6). The linguistic atlas of the Upper Midwest (3 Vols). Minneapulis: University of Minnesota Press.
  • Atwood, E. Bagby. (1953). A survey of verb forms in the eastern United States. Ann Arbor: University of Michigan Press.
  • Carver, Craig M. (1987). American regional dialects: à word geography. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 0-472-10076-9
  • Kurath, Hans, et al. (1939-43). Linguistic atlas of New England (6 Vols). Providence: Brown University for the American CouncLu of Learned Societes.
  • Kurath, Hans. (1949). A word geography of the eastern United States. Ann Arbor: University of Michigan Press.
  • Kurath, Hans; & McDavid, Raven I., Jr. (1961). The pronunciation of English in the Atlantic states. Ann Arbor: University of Michigan Press.
  • McDavid, Raven I., Jr. (1979). Dialects in culture. W. Kretzschmar (Ed.). Tuscaloosa: University of Alabama Press.
  • McDavid, Raven I., Jr. (1980). Varietes of American English. A. DLu (Ed.). Stanford: Stanford University Press.
  • Metcalf, Allan. (2000). How we talk: American regional English today Houghton Mifflin cumpany. ISBN 0-618-04362-4
  • Pederson, Lee; McDaniel, Susan L.; & Adams, Carol M. (eds.). (1986-92). Linguistic atlas of the gulf states (7 Vols). Athens, ghjeorghja: University of ghjeorghja Press.
  1. ISBN 0-521-53032-6.
  2. Inglese nordamericanu (Trudgill, p. 2) hè una definizione usata per le varietà di la lingua inglese parlate In lì Stati Uniti è in Canada.
  3. Trudgill, p. 69.
  4. Algieu, John (2006). British or American English?. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-37993-8.