Sciappapetra

(Reindirizzamentu da Spaccapetra)
A sciappapetra
Polygonum maritimum
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Polygonales
Famiglia Polygonaceae
Genaru Polygonum
Nome binuminale
Polygonum maritimum
Aiton, 1753
A sciappapetra

Polygonum maritimum hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Polygonaceae.

Discrizzioni mudificà

Polygonum maritimum hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Polygonaceae. Si distingui da i so piccioli pasciulanti è i so fogli stretti è lungarini, d'un verdi vivu. I fiora di 'ssa pianta sò chjuchi, di culori rusulinu pallidu à biancu, è sò ragruppati in gaspi terminali.

Ripartizioni mudificà

Polygonum maritimum hè par u più prisenti u longu di i costi di l'Atlanticu è di a Manica, dapoi u nordu di a Spagna sinu à a Nurvegia. Omu a trova ancu in certi righjoni di u mari Balticu. 'Ssa pianta affizziuneghja l'ambienti custieri, tali i duni di rena, i scuglieri è i salini.

In Corsica mudificà

L'arba sciappapetra hè abbastanza cumuna in Corsica.[1] U nomu corsu veni da u fattu ca a pianta hè rinumata par "sciappà a petra", vena à dì truncà è caccià i calculi, i cuncressioni minerali chì si formani in i rena o in a buscica. L'arba sciappapetra hè ancu chjamata a spaccapetra, chì t'hà listessu significatu. Ma par via di 'ssa prubità chì hè cunnisciuta ancu fora di Corsica, l'arba sciappapetra hè sradicata troppu suventi è diventa più rara. Par coglia la, ci voli à taglià la, lachendu a so radica in terra, è micca à sradicà la.

Si dici dinò (Conrad 1981) chì Nabulionu, chì suffria da i calculi, rigrittia d'ùn truvà l'arba sciappapetra in Santa Elena.

Biulugia mudificà

Polygonum maritimum hè una pianta adatta à i cundizioni marittimi. Hè capaci à tullarà liveddi elevati di sali in a terra, ciò chì li parmetti di pruspirà in ambienti salini. Di più, pussedi radichi fondi chì li parmettini di risista à i venti forti è à i timpesti custieri.

'Ssa pianta si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so piccioli pasciulanti chì s'arradicheghjani à u cuntattu di a terra. Pò ancu prupagà si par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua. Polygonum maritimum fiurisci di regula da ghjugnu à sittembri, attirendu cusì l'insetti inamacatori.

Tassunumia mudificà

Polygonum maritimum hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Persicaria maritima, Polygonum maritimum subsp. maritimum è Polygonum maritimum subsp. raii.

Cunsirvazioni mudificà

Polygonum maritimum hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli in certi righjoni di a so aria di ripartizioni, par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni è u sviluppu custieri. I misuri di cunsirvazioni sò missi in campu par pruteghja 'ssa pianta, in particulari a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Rifarenzi mudificà

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà