Scopa (arbustu)
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Erica arborea | |||||
Classificazioni scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordini | Ericales | ||||
Famiglia | Ericaceae | ||||
Genaru | Erica | ||||
Nomu binuminali | |||||
Erica arborea Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
A Scopa (Erica arborea) hè un arburettu chì faci parti di a famiglia di l'Ericaceae. Si trova in i paesi situati à l'intornu di u Mari Terraniu. A scopa hè alta sin'à 5 metri. I fogli sò verdi scuru. A scopa fiurisci da marzu à maghju. I fiori di a scopa sò bianchi. Sò chjucareddi è mori numarosi.

Scopa (arbustu) - Borga da Prunelli (fiume).
A scopa hè ancu chjamata a scopa maschili, in cuntrastu incù a scopa feminiccia.
EcunumiaMudificà
In CorsicaMudificà
A scopa hè cumuna in Corsica. Com'è a ghjinestra o l'arbitru, a scopa hè tipica di a machja corsa.
CitazioniMudificà
A scopa hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu:
- in u pruverbiu: Accantu u focu, a scopa ci stà mali.: chì a scopa si ni brusgia subitu subitu. Ma si dici dinò: Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. o Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
- in a sprissioni: buciardu cum'è a scopa: chì a scopa fiurisci è faci mori fiora, ma ùn dà micca frutti.
- in a paghjella tradiziunali:[1]
- O cara lu nostru amore quantu pocu n'hè duratu
- Hè principiatu d'aprile di maghju s'hè terminatu
- Hà fattu cum'è la scopa hà fiuritu è ùn hè granatu
NotiMudificà
Da veda dinòMudificà
- a scopa feminiccia
- a scopa: u ghjocu di carti
- l'arburetti di Corsica