Fiori di spusedda

(Reindirizzamentu da Rusulacciu)
Papaver rhoeas
Papaver rhoeas
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Papaveraceae
Genaru Papaver
Nomu binuminali
Papaver rhoeas
Carl Linnaeus, 1753

U fiori di spusedda (Papaver rhoeas) (o paparonu) hè una pianta chì faci partita di a famiglia di i Papaveraceae.[1] Hè una pianta chì hè cumuna in Auropa, in Asia è in America di u Nordu. Si trova da u liturali sin'à l'altezza di 1700 metri.

Discrizzioni mudificà

U fiori di spusedda hè una pianta annuali varievuli è eretta, furmendu una banca di graneddi di terra à longa durata di vita chì pò ghjirminà ancu quandu a terra hè disturbata. In l'emisferu nordu, fiurisci di solitu à a fini di u branu (trà maghju è uttrovi à u Regnu Unitu 4), ma s'è u tempu hè abbastanza caldu, altri fiora appariscini à spessu à u principiu di u vaghjimu. U fiori di spusedda pò ghjunghja à un'altezza di circa 70 cm. I piccioli portani i fiora simplici, maiureddi è beddi visibuli, da 5 à 10 cm di diamitru, incù quattru petali rossi rossi, appena vizzi, par u più incù una tacca nera à u so basamentu. U picciolu di Papaver rhoeas hè finu finu, longu è pilosu. I petali si cavalcheghjani appena. A pianta pò pruducia sinu à 400 fiora in staghjoni calda, chì ùn durani ch'è una ghjurnata. U picciolu di u fiori hè di solitu ricupartu di pela rozi chì sò mantinuti à angulu quatru rispettu à a suparficia, ciò chì parmetti di distingua lu di u Papaver dubium in qualessu i pela sò più à spessu mantinuti vicinu à u picciolu. I capsuli sò tisgi, ovoidi (à forma di ovu), menu di dui volti più alti ch'è larghi, incù un stimma largu alminu quant'è a capsula. Com'è numarosi altri spezii di papaver, a pianta essuda u latticiu biancu o giaddicciu quandu i tissuti sò sciappati.

U fiori di spusedda pò essa cunfusu incù dui pianti chì facini parti dinò di a famiglia di i Papaveraceae: Papaver dubium o Papaver hybridum.

Ripartizioni mudificà

U fiori di spusedda hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma s'hè spartu in numarosi righjoni di u mondu grazia à u so adattamentu faciuli à i diffarenti climi. Omu u trova à spessu in i prata, i pratulini, i bordi di stradonu è i giardini. Priferi i terri beddi assiccati è assuliati.

In Corsica mudificà

U fiori du spusedda hè cumunu in Corsica.[2]

Biulugia mudificà

Papaver rhoeas hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiora, chì appariscini da maghju à aostu, sò sulitarii è misurani à l'incirca 5 centimi di diamitru. Sò cumposti da quattru pitali di culori rossu rossu, à spessu incù una tacca nera à a basa. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. Dopu à l'impullinazioni, si trasformani in capsuli di graneddi chì cuntenini numarosi picculi graneddi neri.

Tassunumia mudificà

U fiori di spusedda hè statu furmalamenti discrittu da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in a so publicazioni maghjori Species Plantarum in u 1753. Papaver, com'è pappa, hè a parola latina par cibu o latti è rhoeas significheghja rossu in grecu

Cunsirvazioni mudificà

U fiori di spusedda hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva u fiori cresci naturalamenti è di prumova a so cultura in i giardini pà mantena a so prisenza in l'ambienti.

Lessiculugia mudificà

Altri noma di u fiori di spusedda sò: u paparonu, u rusulacciu, u baldacchinu, a vedulella.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in inglesu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Da veda dinò mudificà

Rifarenzi mudificà

Altri prugetti mudificà