Pusitronu

antiparcella di l'elettronu

In fisica di i particuli, u pusitonu o pusitronu, ancu chjamatu antielittronu par cunvinzioni, hè l'antiparticula truvata à u XXu seculu assuciata à l'elittronu, hè a prima à essa stata scuparta.[1]

Discrizzioni mudificà

U pusitonu pussedi una carica elettrica di +1 carica elementaria (contru -1 pà l'elittronu), listessu spin è listessa massa ch'è l'elittronu. Hè nutatu   o β . A tiurisazioni di 'ssa particula fù pruvucata da a scrittura da Paul Dirac, in 1928, di un'equazioni rilativista discrivendu l'elittronu. 'Ss'equazioni, chjamata avà equazioni di Dirac, ammetti risultati chì una parti currispondi à l'elittronu, mentri un'antra, invercia, ùn paria micca, à l'ebbica, avè un sensu immediatu. In 1929, Dirac prupunì a pussibilità chì 'ssa parti fussi a discrizzioni di i prutona, chì sariani dunqua i particuli inverci di l'elittroni.

'Ssu tentativu di spiigazioni fù abbandunatu prestu, è in 1931, Dirac prupunì di cunsidarà l'esistenza di una nuvedda particula, un antielittronu di listessa massa ch'è l'elittronu ma di carica upposta. In 1932, Carl David Anderson annunciò i risultati di i so ricerchi annantu à i raghji cosmichi: i so futugrafii pigliati in una camara à fumaccia musciavani quantità d'elittroni, è ancu uni pochi di tracci chì pariani currisponda à particuli prossimi di l'elittroni, ma incù a carica upposta. I spirimintazioni in laburatorii parmissini dopu di scopra 'ssi pusitoni.

In 1933, Jean Thibaud priciseghja i carattaristichi fisichi di u pusitonu. Ni misura a carica è parveni à ussirvà pà a prima volta l'anniintamentu di u pusitonu, incù pruduzzioni di futoni di alta energia, usendu di a tecnica di a trochoidi. In u biotu, u pusitonu hè una particula stabuli. Ma attravirsendu a materia, quandu un pusitonu di bassa energia entri in inticciu incù un elittronu di bassa energia, i dui si anniintani, vali à dì chì a so massa hè cunvirtuta in energia sottu forma di dui futoni gamma.

Un pusitonu pò essa u pruduttu di disgrigazioni di un nucleu radiuattivu. Si tratta tandu di una disgrigazioni. Un pusitonu pò essa criatu à u mumentu di l'interazzioni di un futonu di energia supiriori à 1,022 MeV incù un nucleu atomicu ( ) × 0,511 MeV, induva   hè a massa di un elittronu è c a vilucità di a luci). 'Ssu prucessu si chjama pruduzzioni di paghji, chì dui particuli (pusitonu è elittronu) sò criati da l'energia di u futonu. I primi pusitoni funi ussirvati da 'ssu prucessu quandu raghji gamma cosmichi si ficcani in l'atmusfera. S'hà dopu individuatu (in 2009) pusitoni emissi intornu à un avviò in prisenza di saietta in un timpurali.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.

Da veda dinò mudificà