Palazzu di i Guvernatori (Bastia)

U Palazzu di i Guvernatori hè un munumentu storicu di a cità di Bastia, in u core di u quartieru storicu di a Citatella . Era u locu di residenza di i guvernatori ghjenuvesi, ma dinù una caserna militare è oghje un museu.

A facciata principale

Storia mudificà

A furtezza originale : a nascita di u castello della bastia mudificà

A storia di u Palazzu di i Guvernatori hè ligata à a storia di a creazione di Bastia, à l'epica di a duminazione ghjenuvese di a Corsica. À quellu tempu, i guvernatori stanu in u paese di Biguglia. In u 1380, u guvernatore Leonello Lomellini face custruisce una piccula furtificazione, chjamata bastia o castellu della bastia [1], nant’à un prumuntoriu trà a cala di Ficaghjola è a marina di piscadori di Portu Cardu.

U scopu hè d'avè un locu furtificatu, vicinu à u mare, per prumove u cummerciu è riceve rinforzi da Ghjenuva s'ellu c'era bisgonu.

Hè dunque sta furtezza iniziale, a bastia, chì derà u so nome à a cità.

A so storia hè stata cumplicata. Hè cunquistata in u 1393 da u conte Arrigu della Rocca, più tardi serà pigliatu da Vincentellu d'Istria per esse infine ricuperatu da Ghjenuva in u 1437. Firmarà ghjenuvese finu à a cunquista francese [2] .

A residenza di i guvernatori genuvesi mudificà

 
Piazza di a Corte in Bastia

Un seculu dopu à a so creazione, a piccula torre iniziale diventa a residenza di i guvernatori.

U palazzu allughjava l'appartamenti di u guvernatore. Era u so locu principale di residenza. Era ancu a sede di a corte di ghjustizia. C'era una caserma pè i suldati, parechje cappelle. Sottu, c'eranu e prigiò particularmente insalubre. C'era ancu parechje cisterne per avè l'acqua in casu d'assaltu .

Dopu à a cunquista francese mudificà

Dopu à a cunquista francese in u 1768, u locu hè abbandunatu. U guvernu si stalla tandu in l’anzianu cunventu di i Missiunarii, l’attuale Lycée Jean Nicoli. U Palazzu di i Guvernatori occupava tandu u Cunsigliu Superiore di Corsica, è dopu à a Rivuluzione a sede di u Directoire départemental. Da u 1794 serve di caserma pè e truppe. In u XIX seculu u nome hè cambiatu, l'edifiziu fù tandu chjamatu "Caserne Watrin". Occupate da i tedeschi, l'ala punente è nordu sò state minate è distrutte da e truppe di u Reich à a so partenza da a Corsica [1] .

U museu mudificà

Abbandunatu da l'armata, u palazzu hè statu messu à a dispusizione di a cumuna di Bastia in u 1952 per stallacci e cullezzione di u so museu. Dopu hè stata ceduta da u statu à a cità in u 1990. A facciata è i tetti sò classificati munumenti storichi in u 1977 .

Da u 1952 à u 1998 u museu hè statu cunsacratu à l’etnugrafia corsa. Cù l'inaugurazione di u Museu di a Corsica in Corti in u 1997, ci hè una ristrutturazione. U museu di Corti serà cunsacratu à l'antrupulugia regiunale, u museu di Bastia si cuncentra nant'à a storia di a cità. Hè riapertu in u 2010 .

Architettura mudificà

Storicu mudificà

 
Bastione San Carlu

Durante parechji seculi, a bastia era una furtificazione mudesta. A furtezza iniziale, custruita versu l'anni 1380, hè ancu chjamata fortino o castello della bastia in i ducumenti antichi [2] . L'edifiziu hè statu rimudellatu parechje volte è e fonti mancanu per dettaglià veramente a so evoluzione. Ùn resta nunda di u forte iniziale, prubabilmente integratu in l'attuale bastione San Carlu .

In lu 1457 ùn ci era chè una vintina di stanze [2] .

Hè in u 1476 chì un certu Antonio Tagliacarne, un impresariu di Levantu, in Liguria, hà fattu custruisce una vintina di case intornu à a bastia [1] . Hè u primu nòcciulu di Terranova, a cità nova, di fronte à Terravechja, situata nant’à u locu di l’attuale Portu Vechju, chjamatu à l’epica Portu Cardu.

In u 1478, u Genuvese Tommasino di Campofregoso, incaricatu di l'investitura di a Corsica, s'impegna à custruzzione di un primu muru chì prutege a cità [2] .

 
U Turrione, a grande torra tonda di u Palazzu di i Guvernatori

In u 1487 a furtificazione iniziale hè stata mudificata. L'atti sò firmati in Bastia da u guvernatore in Bastia è più in Biguglia. Una lastra hè messa da u guvernatore Raffaele Grimaldi per cummemurà a fine di i travagli. Versu u 1488, sapemu chì i muri è a cisterna sò compii [2] .

In u 1495 u vicariu si stalla in a so casa nova è lascia à Biguglia. In u 1500, a pupulazione di Terranova hè stimata à 600 abitanti [2] .

Bastia si sviluppa pianu pianu.

In lu 1518, l'abitanti di Terranova si lagnavanu di a pessima cundizione di a citatella è dumandanu travagli novi. E nove ale sò custruite, sò alzati muri più zeppi, duie grande torre tonde sò custruite A torra sud si chjama u Turrione .

In u 1521 hè chjamatu in l'atti di Ghjenuva palazzo publico detto cittadella .

 
San Ghjorghju chì tomba u dragone, simbulu di a Republica di Ghjenuva, Museu di Bastia

I chjavi di volta di u palazzu sò decurati di San Ghjorghju chì tomba u dragone, simbulu di l' Uffiziu di San Ghjorghju chì hè rispunsevule di l'amministrazione di l'isula.

In lu 1553 intervene l'assaltu di a cità da Sampieru Corsu . A redizione ghjenuvese hè rapida, è u cronista Filippini hà qualificatu a bastia di fortezza mal sicura .

U doge Andrea Doria intraprende tandu una nova campagna di furtificazioni di a cità, chì fù torna migliurata da i so successori Agostino Spinola è Niccolo Pallavicino [2] .

In u 1575 un architettu di Turinu, Bastianu Ponzello, hè statu chjamatu per principià a custruzzione di u bastione San Ghjuvanni è u finisce in trè anni [2] .

 
U bastione San Ghjuvanni

n lu 1595 è u 1596 sò custruiti i bastioni San Carlu è Santa Maria

U bastimentu hè sempre cambiatu. In u 1595 u guvernatore Geronimo Asseretto aghjusta lucali novi. Una cappella hè custruita à u primu pianu, dedicata à San Ghjuvanni Battista.

Ma a furtezza ùn dà sudisfazzione à i Ghjenuvesi. In u 1652, a sede di u guvernatore hè stata trasferita in Calvi, induve a citatella era riputata impussibule à piglià. U ritornu in Bastia si face in u 1659.

In u 1710 sò fatti l'ultime mudificazione impurtante. U campanile emblematicu hè statu custruitu annantu à a facciata sud, si vede sempre oghje.

 
U campanilettu

Descrizzione mudificà

 
L'internu di u curtile

A furtezza hè urganizata intornu à un cortile, a corte centrale. L'accessu si face da u sud. Era siparata da a piazza, A Piazza di Corte da un fossu è s'entrava da un ponte levatu [1] .

A grande torra tonda hè chjamata Il Torrione [2] .

À u primu pianu di l'ala est si trova a sala maggiore . Hè una stanza grande chì hè u locu per eccellenza di l'esercitu di u pudere di u guvernatore ghjenuvese. Hè induve ci hè a so a sede è induve si facenu l'audienze. Ogni annu u guvernatore presideghja, u 1u di maghju, l'elezzione di u podestà di Bastia è, in settembre, quella di i Nobili Dodici.

A prigiò mudificà

A prigiò si trova in i piani suttani di u Palazzu di i Guvernatori. À u principiu di u XVII seculu era custituita da 14 cellule. Ognunu avia un nome : a Reale, a Lomellina, u Turcu, u Portone, a Rovera, u Fornu, a Volpe, etc. [2] Una cellula era riservata à e donne, il Panno .

In u 1812, 300 preti rumani sò stati incarcerati per avè ricusatu di fà u ghjuramentu dumandatu da Napulione. Unu d'elli ci hà lasciatu una descrizzione spaventose di e càrcere. Evoca e cundizione di l'incarcerazione, a puzza, l'insetti, l'acqua chì corre da a cisterna. Apparaguneghja l'ultime cinque cellule cù l'anticamera di l'infernu, perchè situate sottu à u livellu di u mare. In quantu à a cellula chjamata l'Infernu, hè una stanza induve u mare penetra è induve si vede a luce solu per un finestrinu.

 
U curridore và à e cellule di u Palazzu di i Guvernatori

E cisterne mudificà

In i suterrani di u Palazzu di i Guvernatori si ponu vede ancu oghje parechje cisterne. Anu permessu di coglie l'acqua di piogia è cusì ùn mancanu micca l'acqua in tempu di guerra.

 
Una di e cisterne

U ponte levitoghju è u fossu mudificà

Per prutegesi di l'assalti, un ponte levitoghju permettia di mettesi à l'agrottu in u palazzu. Hè satu rifattu in u 2021[3].

 
U ponte levitoghju

I bastioni mudificà

 
Bastione San Gerolamo

A Citadella di Bastia avia sei bastioni. Accantu à u Palazzu di i Guvernatori eranu i bastioni San Carlu è San Gerolamu .

In a literatura mudificà

U Palazzu di i Guvernatori di Bastia hè u teatru di u rumanzu di Georges de Zerbi, U palazzu di i Guvernatori (edizione Colonna, 2017).

Riferenze mudificà

  1. 1,0 1,1 1,2 1,3 (FR) Raffalli, Jean-Baptiste.; Maestracci, Fernande.; Boulmer, Max., Bastia, Monum - Ed. du patrimoineª ed., 2003, pp. 143. ISBN 978-2-85822-697-9, OCLC 717275677.
  2. 2,00 2,01 2,02 2,03 2,04 2,05 2,06 2,07 2,08 2,09 (FR) Serafini-Costoli, Janine.; Bastia (France), Bastia, regards sur son passé, Berger-Levraultª ed., 1983, pp. 296. ISBN 978-2-7013-0515-8, OCLC 10499346.
  3. https://www.corsematin.com/articles/deuxieme-jeunesse-pour-le-pont-levis-du-musee-de-bastia-116592


Da vede dinù mudificà

Bibliugrafia mudificà

  • Jean-Baptiste Raffalli, Fernande Maestracci è Max Boulmer, Bastia : musei, monumenti, passeggiate, Monum - Ed. du patrimoine, 2003
  • Janine Serafini-Costoli, Bastia, regarde son passé, Berger-Levrault, 1983

Articuli cunnessi mudificà

ligami esterni mudificà

Template:Portail