U monti Limbara hè una muntagna di a Sardigna è rapprisenta u cunfinu miridiunali tra u rughjonu storicu è giugraficu di a Gaddura è u Locudoru. A cima più alta, punta Balistreri, si pesa par 1362 metri annant'à u liveddu di u mari. U sò tarritoriu è cumpresu in li cumuni di Tempiu, Caragnani, Oschiri e Berchidda, in provincia di Pruvincia di Tarranoa è Tempiu.

Monti Limbara
Paese: Italia
Rughjonu: Sardegna, (Gaddura)
Pruvincia: File:Provincia di Olbia-Tempio-Stemma.png Tarranoa-Tempiu
Altezza: 1.362 m

Ipotesi di l'urighjna di u nomu mudificà

U nomu podaria dirivà da Limen Balares (limiti di i balari) in quantu ha custituitu in epichi antichi u confinu tra u rughjonu abitatu a nordu da i corsi (a Gaddura) e quidda abitata da Balari (U Monteacutu è a parti urientali di u Locudoru).

U toponimu di a vetta maiori (punta Balistreri) dirivighja da u patrunimicu (di urighjna còrsa) di un tali Balistreri, ch'iddu si piattò in lu XVII seculu cù la sò famidda dapoi d'un forti cuntrastu avutu cù un signurottu priputenti ch'iddu si vulia piddà cù a forza comu mudderi a sò fiddola. U Signurottu è i sò guardii vinirunu tumbati da Balistreri in una ghjesga vicinu à Nuchisi (Santu Linardu) è da quiddu ghjornu Balistreri è la famidda puderunu turrà à Tempiu. A a sò morti venni intarratu in lu cunventu di i frati francescani, com'è signu di appruvazioni. Quistu episodiu hè mintuatu in un testu di u XIX seculu.

Storia mudificà

U Monti Limbara hè statu brusgiatu in lu 1936 e i sò vechji buschi di suvari è licci sò stati rimpiazzati da alburi di pinu par a sò lestra crescita.

Par anni in la cima di Limbara v'hè stata una basa par i cumunicazioni NATO è una basa di l'Aeronautica Militare. Oghji c'è a stazioni di i carabinieri è l'eliportu di u Sirviziu Antincendi. Annant'à a cima ci sò ancu i maiori ripitidori televisivi di u nordu Sardigna, una ghjesgia è a statua di a "Madonna di a Nivi" custruiti in lu 1995.