Botrychium lunaria

pianti
Botrychium lunaria
Botrychium lunaria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Pteridophyta
Classa Filicopsida
Ordini Ophioglossales
Famiglia Ophioglossaceae
Genaru Botrychium
Nomu binuminali
Botrychium lunaria
(L.) Sw., 1802

Botrychium lunaria hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Ophioglossaceae.[1]

Discrizzioni mudificà

Botrychium lunaria hè una spezia di filetta appartinendu à a famiglia di l'Ophioglossaceae. 'Ssa pianta vivaci hè carattarizata da i so frondi verdi è diddicati, chì poni aghjunghja un'altezza da 20 à 40 centimi. I frondi sò divisi in parechji sigmenti, furmendu una struttura in sparaventulu. I casci sò di regula uvali è appena dintati annantu à i bordi. I spuranghji, chì cuntenini i spori ripruduttrici, sò ragruppati in gaspi à forma di luna, da induva u nomu cumunu di a pianta.

Ripartizioni mudificà

Botrychium lunaria hè prisenti annantu à i dui emisferi : in Asia (da u nordu di a Russia à u Caucasiu sinu à l'Himalaya è à u Giapponu) à a Gruinlandia, in America subrana (Alaska, Canada è Muntagni Rucciosi), à u sudu di l'America suttana, in Australia è in Nova Zilanda. In ]Auropa, si sviluppa da l'Islanda à l'Andalusia, insin'à Russia, divintendu di di più muntagnola à misura ch'edda si culloca in u sudu.

Botrychium lunaria hè prisenti in Corsica.[2]

Botrychium lunaria hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più da spori. I spuranghji si formani annantu à i frondi è libareghjani i spori in l'ambienti. I spori sò dopu spargugliati da u ventu è poni ghjirminà in cundizioni favurevuli, dendu nascita à nuveddi pianti. 'Ssa spezia hè ancu capaci à diffonda si da rizomi suttarranii, furmendu cusì culonii di pianti.

Tassunumia mudificà

Botrychium lunaria hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia di filetta. Esistini eppuri uni pochi di sinonimi chì sò stati usati in u passatu pà disignà 'ssa pianta, tali Botrychium matricariifolium è Botrychium lunarioides.

Cunsirvazioni mudificà

Botrychium lunaria hè cunsidaratu com'è una spezia di cuncernu par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. A cunvirsioni di i pratulini in terri agriculi, l'urbanisazioni è a digradazioni di i zoni umiti sò altrettantu di minacci par 'ssa pianta. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja i pupulazioni esistenti è prisirvà l'ambienti apprupriati. A sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a cunsirvazioni di 'ssa spezia hè ancu escinziali par assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in inglesu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti= mudificà