I Muntagni Rucciosi (o Muntagne Rucciose) (in inglesu Rocky Mountains; spessu dinuminati simpliciamenti Rockies) sò una di i più vasti cateni muntosi di a Terra lucalizati in a parti uccidintali di u Nordu America.

Pusizioni di i Muntagni Rucciosi

Giugrafia mudificà

I Muntagni Rucciosi si snodani annantu à una lunghezza chì supareghja i 4.800 km, da u nordu di a Culumbia Britannica, in Canada, à u Novu Messicu, in i Stati Uniti. A vetta più alta di a catena hè u Monti Elbert in Coloradu chì tocca i 4.401 metri sopra à u liveddu di u mari. Ancu s'è facini parti di a Curdigliera di u Pacificu di u Nordu America, i Muntagni Rucciosi sò distinti inveci da a Catena Custiera di u Pacificu chì corri immediatamenti aghjacenti sopra a costa di l'Uceanu Pacificu. U latu uriintali di i Muntagni Rucciosi s'innalza sopra i Grandi Pianuri di u Nordu America, è annantu à stu virsanti com'è sottucateni truvemu u Front Range chì và da u nordu di u Novu Messicu à u nordu di u Coloradu, u Wind River Range è i Monti Big Horn di u Wyoming, i Monti Crazy è u Rocky Mountain Front in u Montana, è i Monti Clark in Alberta, incù à una seria di cateni in Canada chjamati Continental Range. U Monti Robson in a Culumbia Britannica, incù i so 3954 metri sopra à u liveddu di u mari, hè a vetta più elevata di i Muntagni Rucciosi Canadesi. U latu uccidintali di i Muntagni Rucciosi, com'è par asempiu i Monti Wasatch à livanti di Salt Lake City in l'Utah dividi u Gran Bacinu da altri cateni muntosi più uccidintali. I Muntagni Rucciosi ùn si stendini micca in i rigioni nordu-uccidintali di a Culumbia Britannica è par via di cunsiquenza ùn righjunghjini micca u tarritoriu canadesu di u Yukon è l'Alaska.

I Muntagni Rucciosi sò cumunamenti cumpresi in l'ampia rigioni chì và da u fiumu Liard in Culumbia Britannica à u nordu, finu à u Riu Grandi in u Novu Messicu à sudu. Una longa seria d'altri cateni muntosi cuntinueghjani à u di quà di sti dui fiuma, trà i quali i Monti Selwyn in u Yukon, i Monti Mackenzie à a cunfina incù i Tarritorii di u Nordu-Punenti, a Catena di i Monti Brooks in u nordu di l'Alaska è a Sierra Matri in Messicu, ma ùn facini micca parti di i Muntagni Rucciosi, ancu s'eddi sò parti di a più ampia Curdigliera americana. In a difinizioni americana di i Muntagni Rucciosi, eppuri, sò inclusi ancu i monti Cabinet è Salish in Idaho è Montana, mentri i so contraparti à u nordu di u fiumu Kootenai, i Monti Culumbia chì si snodani in i rigioni centru miridiunali di a Culumbia Britannica, sò cunsidarati un sistemu siparatu in Canada.

Giulugia mudificà

 
Geyser in u parcu di Yellowstone chì tistimunieghja di l'attività vulcanichi risidui chì sò sempri impurtanti in parechji sizioni di i Muntagni Rucciosi

I cateni più ghjovani di i Muntagni Rucciosi s'innalzoni annantu à a fini di u Cretaceu (100 milioni-65 milioni di anni fà), ancu s'è parechji cateni miridiunali datani a so furmazioni in u corsu di u Precambrianu (3.980 milioni-600 milioni di anni fà). Giulugicamenti i muntagni sò custituiti da un cumplessu di rocci ignei è mitamorfichi; ghjovani rocci sidimintarii si trovani longu i marghjini miridiunali di i Muntagni rucciosi, è rocci vulcanichi da u terziariu (65 milioni di-1,8 milioni di anni fà) sò prisenti in i Monti San Juan è in altri sittori. Millennii di grandi erusioni in i bacini intermuntanini di u Wyoming ani trasfurmatu u tarrenu rindendu lu rilativamenti piattu. I monti Teton è altri cateni centru-sittintriunali cuntenini rocci di u Paleuzoicu è Mesuzoicu sopra nuclei di rocci ignei è mitamorfichi di u Proteruzoicu è Archeanu d'ità chì varieghja da i 1,2 miliardi d'anni fà (par asempiu i Tetons) à più di 3,3 miliardi d'anni fà (par asempiu i Monti Beartooth).

Principali vetti mudificà

 
Muntagni Rucciosi in Alberta, Canada

Monte Elbert, Monte Massive, Monte Harvard, La Plata Peak, Blanca Peak, Uncompahgre Peak, Crestone Peak, Monte Lincoln, Castle Peak, Grays Peak.

Storia mudificà

Finu da l'ultima grandi ghjaciazioni, i Muntagni Rucciosi sò stati abitati da Paleu-indiani prima è da tribù di nativi americani dopu, com'è Apache, Arapaho, Bannock, Peda Neri, Cheyenne, Crow, Flathead, Shoshoni, Sioux, Ute, Kutenai (Ktunaxa in Canada), Sekani, Dunne-za è altri. I paleu-indiani caccighjavani i mammuti è l'antichi bisonti (un animali u 20% più maiori di u bisonti mudernu) probbiu à i peda di i vaddi muntagnoli. Com'è i muderni tribù chì l'ani suvitati, i paleu-indiani migravani versu a pianura di vaghjimu è d'inguernu suvitendu i bisonti, è ricuddavani a muntagna di branu è d'istati par a pesca, a caccia (cerva è alci) è par a racolta di radichi è di baga. In Coloradu, longu i cimi di u spartiacqua cuntinintali, mura di roccia custruiti da i nativi americani ricoddani à 5.400-5.800 anni fà. Evidenzi scentifichi dimustreghjani chì i nativi americani ani avutu effetti significativi nantu à i pupulazioni di i mammiferi. A storia ricenti umana di i Muntagni Rucciosi hà subitu scunvuglimenti subitanii. L'espluratori spagnolu Francisco Vázquez de Coronado, incù un gruppu di suldati, missiunarii, è schiavi africani, marchjò in a rigioni di i Muntagni Rucciosi da sudu in u 1540. L'intruduzioni di u cavaddu, di strumenti metallichi, fucili, è novi malatii purtati da i culunizadori auropei cambioni prufundamenti parechji culturi nativi americani. I pupulazioni nativi funi littiralamenti stirpati da a maiò parti di i so rigioni storichi d'insidiamentu da malatii, guerri, perdita di circundamentu (l'eliminazioni di i bisonti) è da l'assalti cuntinui à a so cultura. In u 1739, i cummircianti di piddicci francesi Pierre è Paul Mallet, mentri travirsavani i Grandi Pianuri, scuprini una seria di muntagni à i surghjenti di u fiumu Platte, chì una tribù indiana americana lucali chjamava "Muntagni Rucciosi". Tali nomu divintò di rifirimentu par i primi auropei in meritu à sta catena muntosa tandu inesplurata. Sir Alexander Mackenzie (1764 - 11 marzu 1820) divintò u prima auropeu à travirsà i Muntagni Rucciosi in u 1793. Scuprì a parti supiriori di u fiumu Fraser è righjunsi quidda chì hè oghji a costa pacifica di u Canada u 20 lugliu di u stessu annu, cumplittendu a prima travirsata trascuntinintali righjistrata di l'America di u Nordu (intesa com'è a parti di u cuntinenti à nordu di u Messicu). Arrivò à Bedda Coola in a Culumbia Britannica, induva righjunsi l'acqui di l'uceanu vicinu à South Bentinck Arm, un fiordu di u Pacificu. Meriwether Lewis è William Clark A Spidizioni di Lewis è Clark (1804-1806) fù a prima ricugnizioni scentifica di i Muntagni Rucciosi. Campioni funi racolti cuntimpuraniamenti da butanichi, zoologhi è giuloghi. Muntagnoli, soprattuttu francesi, spagnoli è inglesi ghjiranduloni par i Muntagni Rucciosi trà u 1720 è u 1800 in cerca di dipositi minerarii è piddicci. A Cumpagnia di u Nordu-Punenti istituì una stazioni di posta à Rocky Mountain House in quidda chì hè l'Alberta in u 1799, è i so principali cuncurrenti a Cumpagnia di a Baia di Hudson stabilì Acton House in u circondu. Tali insidiamenti ghjuvoni com'è basa par a maiò parti di l'attività auropei in i Muntagni Rucciosi Canadesi in i primi anni di u XIX seculu. David Thompson, fù u prima auropeu à suvità u corsu di u fiumu Culumbia righjunghjendu l'Uceanu Pacificu. U 24 lugliu 1832, Benjamin Bonneville vidò u prima trenu à traversu i Muntagni Rucciosi imprudendu u passu di Wyoming's South. Migliaia oltripassoni i Muntagni Rucciosi Annantu à a reta farruviaria di l'Oregon Trail da u 1842. I Murmoni cumincioni à insidià si vicinu à u Grandi Lavu Salatu in u 1847. Trà u 1859 è u 1864, fù scupartu l'oru in Coloradu, Idaho, Montana, Culumbia Britannica purtendu migliaia di minatori à splurà ogni muntagna è canyon, dendu vita à a principali industria nantu à i Muntagni Rucciosi di l'ebbica. U camminu di farru trascuntinintali fù cumplittatu in u 1869, è u Parcu Naziunali di Yellowstone fù stabilitu com'è prima parcu naziunali in u 1872. Mentri i culoni riimpiani i vaddi è i cità minerarii, a cunsirvazioni è a prisirvazioni ambiintali principiò à piglià pedi. U prisidenti Benjamin Harrison criò diversi riservi furistali in a rigioni trà u 1891 è u 1892. In u 1905 u prisidenti Theodore Roosevelt stesi a Medicine Bow Forest Reserve finu à inchjuda a zona tandu gistita com'è Rocky Mountain National Park. U sviluppu ecunomicu pughjava annantu à i centri minerarii, a silvicultura, l'agricultura è l'attività ricriativi, com'è puri nantu à l'industrii di i sirvizii à so supportu.

Da veda mudificà

Fonti mudificà

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.