Altore barbutu

(Reindirizzamentu da Altori barbutu)
L'altore barbutu
Gypaetus barbatus
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Ciconiiformes
Famiglia Accipitridae
Generu Gypaetus
Nome binuminale
Gypaetus barbatus
Linnaeus, 1753
In bulu
A testa di u piulacone, più scura ch'è quella di l'adultu

Descrizzione mudificà

L' altore barbutu (o Altori barbutu) (Gypaetus barbatus) hè un acellu chì face parte di a famiglia di l' Accipitridae. Ci hè pocu dismurfisimu sessuale è a femina hè appena più maiore ch'è u masciu. Pesa da 5 à 7 kilò. Hè longu un metru. A coda misura 42–44 cm. L'altore barbutu campa da 20 à 30 anni. A so apertura alare hè 3 metri. U so nome vene da u fattu chì e piume situate da una parte è di l'altra di u bizzicu li facenu una spezia di barba. Hè ochjigiallu ma i so ochji sò chirchjati di rossu. L'altore barbutu pò campà sin'à quaranta anni.

Biolugia mudificà

Ind'è l'altore barbutu, u periodu di a riproduzzione hè abbastanza longu, apposta ch'ellu dura sin'à dece mesi. U piulacone hè cuvatu dui mesi è allevatu quattru mesi in u nidu. Ùn pò nasce ch'un piulacone per coppiu l'annu è per via di quessa, a pupulazione s'accresce pocu.

Si nutrisce per u più di l'ossi ch'ellu trova, annantu à i cadaveri di pecure, muntone, muvre o capre. Ùn hè micca un acellu di prede, ma accade qualchì volta ch'ellu manghjessi picculi rettili, topi, o topuragni vivi.

L'altore barbutu sarebbe respunsevule di a morte di u pueta grecu Eschilu, in l'annu 456 nanzi à Cristu. L'acellu averia lasciatu cascà in terra una cuppulata per rompe ni l'osse. L'altore barbutu averia credutu chì u capu scafulatu d'Eschilu fusse una petra. A cuppulata saria cascata annantu à u capu d'Eschilu, chì murì tandu subitamente.

Ripartizione mudificà

L'Altore barbutu affizziuneghja i rilievi erti è l'alte muntagne. A so area di distribuzione si stende da i massicci d'Europa meridiunale è d'Africa suprana sinu à e steppe d'Asia cintrale è à e catene di l'Himalaya.

U rughjone di l'altore barbutu hè largu 200 à 300 kilomitri. Difatti, l'altore barbutu scansa i boschi è e fureste, è prifesrisce e chiappunicce è i lochi aperti. Per riproduce si, cerca i tafoni è i ciottuli, ind'ellu pò fà u so nidu.

In Corsica mudificà

 
A testa di l'altore barbutu

Gypaetus barbatus hè prisente in Corsica.[1] A pupulazione isulana seria di 25-30 altori barbuti, frà i quali 10 coppii. Ma a pupulazione di Corsica ripprasenta un 71% di l'effettivu mundiale in l'isule, apposta chì l'altore barburu ùn si trova ch'è in due isule: a Corsica è a Creta (Seguin & Torre 2009). 'Ssa situazione hè incausata da u fattu chì l'altore barbutu hà bisogna d'un rughjone impurtantu per pudè campà, largu 200 o 300 kilomitri. È per via di cunsiquenza, ùn pò micca campà in e piccule isule. Inoltre, a pupulazione di Corsica ripprasenta 6% di a pupulazione tutale à u livellu europeu (Seguin & Torre 2009). L'altore barbutu si trova per u più in i circondi di u Cintu. A pupulazione d'altore barbutu di Corsica hè minacciata è in priculu. U risicu di sparizone hè cunsideratu da i spicialisti cum'è abbastanza altu. I difficultà per a populazione corsa d'altore barbutu venenu da u fattu chì ci hè più pochi animali morti (capre, pecure) ch'è innanzi. Ancu a populazione di muvre ùn basta micca: 600 à 1 000 muvre in u circondu di u Cintu è 200 à 300 in u circondu di e forche di Bavella. Inoltre, a superficia di l'isula essendu di circa 8750 kilomitri quatrati è u rughjone di l'altore barbutu essendu di 200-300 km quatrati, ùn pò stà in l'isula più di parechji decine di coppii.

Tassonumia mudificà

L'altore barbutu hè l'unicu riprisintante di u generu Gypaetus è forma una sterpa à parte in senu à a famiglia di l'Accipitridae, à i lati di u vulturu d'Egittu, u so più prossimu parente vivu. Anticamente classificatu frà i vulturi di u Vechju Mondu, hè oramai cunsideratu cum'è un ramu distintu in senu à 'ssa famiglia.

Esiste in Africa un antra spezia d'altore barbutu: l'altore barbutu d'Africa (Gypaetus barbatus meridionalis), chì hè appena più chjucu.

Prutezzione mudificà

L' altore barbutu hè una spezia minacciata di sparizione à u livellu mundiale. Ferma sempre abbastanza cumunu in Asia o in Africa, ma hè in priculu in Europa. Di fatti, hè diventatu rarissimu in certi lochi in Europa è hè dunque prutettu da a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) di 1975 chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione.

Note mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Referenze mudificà

Liami mudificà

Altri prugetti mudificà