Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 5 d'aprile hè u 95u ghjornu di l'annu (u 96u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 270 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti mudificà

In Corsica mudificà

Nascite mudificà

Morti mudificà

Celebrazioni mudificà

Santi mudificà

Santa Irenea. Santu Vincensiu Ferrer.

In l'annu 304, in a cità greca di Tessalonica, campavanu trè surelle, belle, struite è ricche. Si chjamavanu: Agappè (chì vole dì "amore"), Chionia (chì vole dì "purezza") , è Irenea (chì vole dì "pace"). Sò state cundannate per avè piattatu i libri santi è avè ricusatu di manghjà a carne di i sacrifizi pagani.

Dicenu ch'elle si ne eranu fughjite nantu à una muntagna per evità e persecuzioni, ma Irenea stimò chì, di piattassi, era vigliacchisimu, è vultò in cità.

U guvernatore volse sapè duv'elle eranu e cumpagne.

- Duve erete? dumandava.

- Eramu duve u Signore vulia ch'è no fussimu, disse Irenea.

- Quale hè chì vi dava à manghjà?

- Quellu chì nutrisce l'ocelli.

- U vostru babbu sapia duv'è vo erete?

- Auh!

- E' i vostri vicini?

- Dumandateli!

- I libri interdetti quale ti hà vistu leghjeli?

- Fà a to inchiesta... Ma sappie chì, s'o ùn avia à piattammi, l'averebbi letti ghjornu è notte.

Tandu, u guvernatore dete ordine di brusgialla viva.

Etimolugia: da u grecu "eirênê" (pace).

Nomi: Eirena, Erena, Ira, Iren, Irena, Irenaeus, Irène, Irenea, Irénée, Irenei, Ireneo, Ireneu, Irenion, Irina, Irini, Irinka, Iroucha, Irounia, Reni, Renie, Rinia.

Prutezzione: Irenea hè a santa patrona di e giuvanotte.

Litteratura: Voltaire: Irène (1778)

Vincensiu Ferrer hè dettu u Missiunariu apostolicu. Natu in a cità aragunese di Valenzia versu l'annu 1350, hè mortu u 5 aprile 1419 in u ducatu di Brettagna, à Vannes, in l'attuale dipartimentu di u Morbihan.

Issu frate di San Dumenicu era un predicadore famosu. Cintinare è millaie di persone u seguitavanu per sentelu parlà di l'Apocalisse è di a fine di u Mondu.

Vincensiu hà sustenutu i papa d'Avignone contru à quelli di Roma, for di l'ultimu, Benedettu XIII, ch'ellu hà fattu destituì cù l'aiutu di a Corte di l'Aragone. Cusì finia u scisimu d'Occidente chì hà duratu da u 1378 à u 1417.

Etimolugia, casate è nomi: Cf u 27 sittembre.

Paesi è cità: Valenzia di Spagna, Vannes. San Vincensiu Ferrer hè onuratu a prima dumenica di lugliu in Napuli è u 13 marzu in Parigi.[1]

Ligami esterni mudificà