Cità di u Messicu

capitale di u Messicu

Cità di u Messicu mudificà

Ciudad de México

Paese Messicu
Superficia 1.485 km²
Populazione 9.209.944 (2020)
Latitudine 19° 25′ 10″ N
Lungitudine 99° 08′ 44″ O
altitudine 2.400 m
Situ ufficiali https://www.cdmx.gob.mx/

Cità di u Messicu (in spagnolu: Ciudad de México, abbreviatu CDMX; in nahuatl: Āltepētl Mēxihco) hè a capitale di u Messicu.

U Palazzu di Belli Arti

Conta 9 209 944 abitanti (2020), cù una densità di pupulazione di 6 202 abitanti per km². L'abitanti sò chjamati i capitalinos.

Sicondu a custituzione messicana, hè una entità federative. Ùn hè micca una cità è ùn hè micca un statu, malgradu u so nome Ciudad de México (Cità di u Messicu).[1]

A cità hè un centru finanziriu, ecunomicu, puliticu è cultare impurtante.

A Cità di u Messicu si trova a u centru di u paese, à una altitudine di 2400 metri. A so superficia hè di 1 485 km².

Storia mudificà

Epica precolombiana mudificà

 
Messicu - Tenochtitlan

L'Aztèchi si sò stallati in a valle di u Messicu in u XIIIu seculu. Sicondu certi miti, anu fundatu a capitale Tenochtitlán in u 1325, dopu à una longa migrazione da u nordu. Arrivatu à u lavu Texcoco, anu vistu un àcula pusatu nantu à una fica d'india, è manghjendu un anguì. Ma a listessa scena era stata discritta da u diu di u Sole è di a Guerra Huitzilopochtli. Anu vistu cusì un segnu attraversu stu avvenimentu, è anu dicisu di si appancà in stu locu. Custrusenu un paese nantu à un'isula, à u centru di u lavu. Poi l'Aztèchi spiananu u paese in e padule circundanti è sviluppanu l'agricultura in a valle. I culturi intensivi sò drenati da canali. In u paese, l'Aztechi custruiscenu scole, templi è altri edifizii. L'isula hè culligata à a terra da argini situati nantu à u lavu.[2] A pupulazione in u 1519 era stimata à circa 400 000 persone, a più grande concentrazione residenziale in a storia mesoamericana.[3] Sicondu l'etnologu francese Jacques Soustelle, l'Aztèchi si sò stallati in stu locu perchì tutti l'altri eranu occupati da tribù più putenti.[4]

A cunquista di Tenochtitlan da Hernan Cortés mudificà

In u 1519, u cunquistador Hernan Cortés hè statu incaricatu da u guvernatore di Cuba per viaghjà in u Messicu è appurtunà u cuntattu cù e pupulazioni lucali. Ghjuntu nantu à e coste messicane, crea a cità di Veracruz in lugliu, poi marchja cù 300 Spagnoli è 800 Totonachi, un populu stancu di a duminazione azteca. Ghjunghjenu in Tenochtitlan à u mese di nuvembri. Moctezuma II accoglie i Spagnoli in boni condizioni. Ma a tensione aumenta rapidamente, è questu porta à massacri, cum'è durante u massacru di Toxcatl, urganizatu da Pedro de Alvarado in u 1520. In questu clima di viulenza orchestratu da i culoni spagnoli, a pupulazione azteca dicide d'infarrassi è urganiza a Noche Triste. L'auropeani sò custretti à lascià, ma vultanu à u mese di maghju di u 1521 per assedià a cità di Tenochtitlan. A cità cascò u 13 d'aostu di u 1521.[5]

Epica culuniale mudificà

Dopu à a conquista di l'imperu aztecu da l'Auropeani, a cità divinta a capitale di a Nova-Spagna. L'edifizii aztechi sò distrutti salvu u palazzu di Moctezuma chì diventò a residenza di Hernan Cortés. A cità di Messicu hè stata spartuta in quartieri. Un prucessu d'assimilazione culturale è d'educazione di i populi autoctoni si face in e scole situate in cunventi religiosi. Ma a situazione giugrafica di a cità face ch'ella cunosce spessu inundazione. A cità di Messicu hè in espansione è u lavu hè asseccatu per riduce u riscu d'inundazioni. Duranti a notte di u 15 à u 16 di settembre di u 1810, Miguel Hidalgo hà lanciatu u "cridu per l'indipendenza" ancu cunnusciutu cumè "el Grito".[6]

Dopu à l'indipendenza mudificà

 
U Castellu di Chepultepec

Dopu à l'inipendenza, a Cità di Messicu diventa a capitale di u statu di Messicu. Ma u 18 di nuvembre di u 1824, u Cungressu messicanu hà decisu di a criazione d'un distrittu federale, una entità chì accoglie i puteri federali.[7] Duranti a Guerra di a Riforma (1858-1861), chì oppone liberali è cunsirvaturi, tutti i monasteri di a cità sò stati demoliti. A cità s'allarga in u 1865, quandu Massimilianu d'Austria, imperatore di u Messicu, hà custruitu u Paseo del Emperador (oghje, Paseo de la Reforma), chì cunghjunta u so palazzu à u castellu di Chapultepec. A cità cresce. L'uffiziu postale è u Palazzu di i Belli Arti dimustranu l'influenza architetturale francese. In u 1913, durante a “Decena Trágica”, un colpu di statu guidatu da Victoriano Huerta è una parte di l'armata messicana hà sbulicatu Francisco Madero.

Epica cuntimpurania mudificà

 
Vista di a torra Latinoamericana da u carrughu Madero. Sta torra hè stata custrutta in u 1956.

In u 1968, u mondu era attraversatu da manifestazioni studianti. Quist'annu, a Città di Messicu era rispunsevuli di l'ospitu di i Ghjochi Olimpichi. U 28 di lugliu, manifestazioni viulenti sò state ripresse da a pulizza è lascianu 10 morti. U 2 d'ottobre, una nova manifestazione hà fattu in Tlatelolco. L'armata spara à a folla. Ci sò 300 morti. Questu avvenimentu hè cunnisciutu cum'è u massacru di Tlatelolco. U 19 di settembre di u 1985, a Cità di Messicu hè stata scuzzulata da un terramotu chì hà tombu 10 000 persone. À a fine di l'anni 90 principia a custruzzione di a Torre Mayor. Diventa a torre più alta di a cità.

Giugraffia mudificà

Situazione mudificà

A Cità di u Messicu si trova a u centru di u paese, à una altitudine di 2400 metri. À u nordu, u punente è u livante si trova u Statu di Messicu è à u sudu u Statu di Morelos. A cità hè situata à 106 km da Puebla è à 387 km da Oaxaca de Juárez.

Rilievu, idrografia è giulugia mudificà

 
U monte Iztaccíhuatl vistu da a Cità di Messicu

Cità di Messicu si trova in a valle di listessu nome. Intornu à a valle ci sò parechji munti è vulcani. A u punente, ci hè a Sierra de las Cruces, à u sudu a Sierra de Ajusco-Chichinauhtzin è à u nordu a Sierra de Guadalupe. U più famose volcanu hè certamenti u Popocatepetl.

Anticamenti, in u locu di l'attuale cità, ci era u lavu Texcoco. Ma stu lavu hè statu asseccatu da i conquistadors spagnoli. Oghje, l'ultimi tracci di stu lavu sò situati in Xochimilco. Ci sò sempri canali.

U sottutarra di a cità hè cumpostu d'arzilla, di cenara è d'uni pochi di stacche d'acqua. Questu favurizeghja e svangarunate di terrenu. A Cità di Messicu s'addentra di qualchì centimetri ogni annu.

Administrazione mudificà

 
U quarteru di Condesa
 
Paseo de la Reforma

Cità di u Messicu pusseda un guvernu. Hè scumpartuta in 16 circundarii administrativi. Sti circundarii sò spartuti in quartieri. Ci sò 400 quartieri in a Cità di u Messicu.

Circundariu Populazione Superficia
Álvaro Obregón 759 137 96,17
Azcapotzalco 432 205 33,66
Benito Juárez 434 153 26,63
Coyoacán 614 447 54,4
Cuajimalpa 217 686 80.95
Cuauhtémoc 545 884 32,4
Gustavo A. Madero 1 173 351 94,07
Iztacalco 404 695 23,3
Iztapalapa 1 835 486 117
Magdalena Contreras 247 622 74,58
Miguel Hidalgo 414 470 46,99
Milpa Alta 152 685 228,41
Tláhuac 392 313 85,34
Tlalpan 699 928 312
Venustiano Carranza 443 704 33,4
Xochimilco 442 178 122
 
U Palazzu Naziunale

U centru storicu di a Cità di Messicu hè situatu à u centru di a cità. Hè statu custruttu annantu à l'antica cità di Tenochtitlan. Ci sò parechji edifizii chì datanu di l'epica culuniale.

Transporti mudificà

Aeroportu mudificà

A cità hà un aeroportu internaziunale, l'Aeropuerto Internacional Benito Juárez.

Transporti publichi mudificà

 
A linea 2 di a reta metropolitana

A Cità di u Messicu hà a più longa reta di metropolitanu di latinoamerica, cù 12 linee, 200 chilometri di longu è 195 stazioni. In u 2019, 4,5 milioni persone anu utilizatu u metro ogni ghjornu.

Ci sò ancu linee d'autobus ind'a cità.

 
Cità di u Messicu

Discrizzioni mudificà

Articuli cunnessi mudificà

Riferenze mudificà

  1. Custituzione di u Messicu
  2. Mexico Encyclopædia Universalis (in francese)
  3. Tenochtitlán, Encyclopedia Britannica (in inglese)
  4. Jacques Soustelle, Les Aztèques à la veille de la conquête espagnole, Hachette Littératures, 2002, pagina 20
  5. 30 juin 1520, Noche Triste à Tenochtitlan - Herodote (in francese)
  6. Quelques dates importantes de l'histoire du Mexique - Le Monde diplomatique, marzu 1964, pagina 19
  7. Andrés Lira, « La ciudad federal de México », 2012 (ISBN 9786074625097)