Veronica repens
Veronica repens
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica repens
Augustin-Pyramus de Candolle, 1805

Veronica repens hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni mudificà

Veronica repens hè una piccula pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Misura di regula trà 5 è 15 centimi d'altezza. I so piccioli sò pasciulanti è pruducini radichi avvintivi à intarvalli rigulari. I casci di Veronica repens sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora, di culori turchina pallida à viulinu, sò ragruppati in gaspi terminali. Ogni fiori pussedi quattru pitali è un caliciu à cinqui sepali.

Ripartizioni mudificà

Veronica repens hè urighjinaria d'Auropa, ma s'hè ancu naturalizata in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana è in Australia. Priferi i terri umiti è i zoni adumbrati, tali i pratulini umiti, i paduli è l'arici di furesti.

Veronica repens hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Veronica repens hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so stuloni pasciulanti. 'Ssi stuloni pruducini radichi avvintivi chì parmettini à a pianta di multiplicà si prestu è di furmà culonii densi. A fiuritura di Veronica repens hà locu di regula di branu è d'istatina. I fiora sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru.

Tassunumia mudificà

Veronica repens hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Veronica filiformis è Veronica agrestis. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Veronica pentu/penti.

Cunsirvazioni mudificà

Veronica repens ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è a so capacità à diffonda si prestu luciutu parmetti d'adattà si à diffarenti ambienti. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par 'ssa pianta. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è l'arici di furesti induva Veronica repens si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà