Verbascum thapsus
Verbascum thapsus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Generu Verbascum
Nome binuminale
Verbascum thapsus
Carl Linnaeus, 1753

Verbascum thapsus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Scrophulariaceae.

Descrizzione mudificà

Verbascum thapsus hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Scrophulariaceae. Si distingue da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje sinu à 2 metri d'altura, è e so grande foglie pilute. E casce basale sò à forma di rusetta, mentre ch'è e casce superiore sò alterne. I fiori gialli, disposti in spighe densi, sò caratteristichi di 'ssa spezia.

Ripartizione mudificà

Originariu d'Europa, d'Africa suprana è d'Asia occidentale, Verbascum thapsus s'hè spartu in numerose rigione di u mondu. Omu u trova in particulare in America suprana, in Australia è in Nova Zelanda. 'Ssa pianta cresce di regula in e pratuline, i campi, i bordi di stradone è i terreni abbandunati.

Verbascum thapsus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Verbascum thapsus hè una pianta à ciculu di vita biennale. U primu annu, si sviloppa sottu forma di rusetta basale di foglie. U sicondu annu, produce un picciolu fiurale chì porta i fiori. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, attratti da u nettare di i fiori. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu.

Tassonumia mudificà

Parechji sinonimi di Verbascum thapsus sò: Verbascum densiflorum, Verbascum thapsiforme.

Cunsirvazione mudificà

Verbascum thapsus hè cunsideratu cum'è una spezia invadente in certe rigione di u mondu, in particulare in America suprana. U so putenziale di crescita rapida è a so capacità à culunizà vaste stese di terrenu ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie indigene. In certi paesi, misure di cuntrollu sò state messe in ballu per limità a so prupagazione. Eppuru, in a so area di ripartizione d'origine, Verbascum thapsus hè una pianta indigena è ùn pone micca prublemi di cunsirvazione magiori.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà