Verbascum blattaria
Verbascum blattaria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Generu Verbascum
Nome binuminale
Verbascum blattaria
Carl Linnaeus, 1753

Verbascum blattaria hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Scrophulariaceae.

Descrizzione mudificà

Verbascum blattaria hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Scrophulariaceae. Si distingue da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru, è e so casce basale in rusetta. E casce sò lungarine, appena dentate annantu à i bordi è di culore verde grisgiognu. I fiori, disposti in gaspe longu à u picciolu, sò di culore giallu pallidu.

Ripartizione mudificà

Verbascum blattaria hè originariu d'Europa è d'Asia occidentale. Hè prisente in numerosi paesi, in particulare in Francia, in Germania, in Italia, in Spagna, in Turchia è in Iranu. Cresce per u più in e pratuline, l'arici di fureste è i terreni abbandunati.

Verbascum blattaria hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Verbascum blattaria hè una pianta à fiuritura estiva. Fiurisce di regula da ghjunghju à sittembre. I fiori sò inamacati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu.

Tassonumia mudificà

Verbascum blattaria appartene à u generu Verbascum, chì ragruppa à l'incirca 250 spezie di piante erbacee. Hè qualchì volta chjamata Verbascum lychnitis, un sinonimu tassunomicu. Eppuru, 'ssu appellativu hè di menu currente.

Cunsirvazione mudificà

Verbascum blattaria hè una pianta relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Hè à spessu cultivata in i giardini per a so bellezza ornamentale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce naturalmente cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà