Urtica pilulifera
Urtica pilulifera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Urticaceae
Genaru Urtica
Nomu binuminali
Urtica pilulifera
Carl Linnaeus, 1753

Urtica pilulifera hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Urticaceae.

Discrizzioni mudificà

Urtica pilulifera hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Urticaceae. Si distingui da i so fogli upposti, dintati è ricuparti di pela fuculenti. I piccioli di 'ssa pianta poni aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I fiora, di culori verdi, sò ragruppati in infiuriscenzi pindenti.

Ripartizioni mudificà

Urtica pilulifera hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè prisenti in numarosi paesi tali a Francia, l'Alimagna, a Spagna è l'Italia. Hè ancu prisenti in Asia, in particulari in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta prifirisci i terri ricchi d'azotu è si sviluppa à spessu in i zoni disturbati, tali i bordi di stradona è i tarreni abbandunati.

Urtica pilulifera hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Urtica pilulifera hè una pianta dioica, ciò chì significheghja ch'edda pussedi individui masci è femini distinti. L'impullinazioni hè par u più assicurata da u ventu. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali. I pela fuculenti prisenti annantu à i casci è i piccioli cuntenini una sustanza irritanti chjamata histamine, chì pruvucheghja gratta è russori quandu edda trà ni cuntattu incù a peddi.

Tassunumia mudificà

Urtica pilulifera hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Urtica urens subsp. pilulifera, Urtica pilulifera subsp. urens è Urtica urens var. pilulifera.

Cunsirvazioni mudificà

Bench'è Urtica pilulifera ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti in certi righjoni. U so putenziali di crescita rapita è a so capacità à culunizà i terri disturbati poni caghjunà una cuncurrenza incù i spezii indigeni. Hè dunqua impurtanti di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in l'ecusistemi sensibuli.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà