Urtica atrovirens
L'urticula nera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Urticaceae
Genaru Urtica
Nomu binuminali
Urtica atrovirens
Augustin-Pyramus de Candolle, 1828

L' urticula nera (Urtica atrovirens) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Urticaceae.

Discrizzioni mudificà

L'urticula nera hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Urticaceae. Si distingui da i so fogli di culori verdi scuru è i so piccioli cuparti à pela fuculenti. I casci sò uvali è dintati, misurendu di regula trà 5 è 10 centimi di longu. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenzi pindenti.

Ripartizioni mudificà

L'urticula nera hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia è in iSpagna. Cresci ancu in certi righjoni d'Asia è d'Africa subrana.

L'urticula nera hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

L'urticula nera hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è umiti, tali l'arici di furesti, i pratulini è i zoni umiti. 'Ssa pianta hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di climi, bench'edda prifirischi i tampiraturi mudarati.

Tassunumia mudificà

Urtica atrovirens hè ancu cunnisciuta sottu à u nomu scentificu Urtica dioica subsp. atrovirens. Hè à spessu cunsidarata com'è una sottuspezia di l'urticula dioica (Urtica dioica). Eppuri, certi fonti a classificheghjani com'è una spezia distinta. I sinonimi di Urtica atrovirens inchjudini Urtica dioica var. atrovirens è Urtica dioica f. atrovirens.

Cunsirvazioni mudificà

Bench'è l'urticula nera ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. L'inguinamentu di l'acqua è l'usu eccessivu di pisticidii poni ancu nocia à a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti è di prumova a so cunsirvazioni.

Etnulugia mudificà

Ci conta Paulu Simonpoli chì "l'urticula nera era aduprata contru à i ramatisimi : si ne coglia un mazzulettu è si pichjava induve si sentia a pena." "Ci vole à minà forte chi a pelle sia in sangue" (Niolu). (1982, p. 232).</ref>

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  • Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà