Tringa nebularia
Tringa nebularia
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Charadriiformes
Famiglia Scolopacidae
Generu Tringa
Nome binuminale
Tringa nebularia
Johan Ernst Gunnerus, 1767

Tringa nebularia hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Scolopacidae.

Descrizzione mudificà

Tringa nebularia hè una grande spezia di biccazzinu appartinendu à a famiglia di i Scolopacidae. Hè cunnuscitoghju à u so piumaghju grisgiognu, u so senu biancu è e so longhe zampe verdicce. U so bizzicu, appena incurvatu à l'insù, hè longu è fine.

Ripartizione mudificà

Tringa nebularia hè una spezia paleartica, vale à dì ch'ella si riproduce in u nordu di l'Europa è di l'Asia è migra ver'di u sudu per passà l'inguernu in Africa, in Asia Suttana è in Australia. In Europa, omu u trova per u più in e rigione di tundra è di furesta boreale, è ancu in e zone umite custiere è interne.

Tringa nebularia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Tringa nebularia si nutrisce per u più d'invertebrati acquatichi, tali varmi, larve d'insetti è picculi crustacei. I cattura marchjendu pianu in acqua pocu prufondu o tuffendu ci brevamente. Si riproduce in zone umite, induv'ella custruisce un nidu in pianu, à spessu in a vicinanza di l'acqua. A femina dipone di regula 4 à 6 ovi, chì sò incubati da i dui parenti mentre circa trè simane. I ghjovani acelli sò nidifughi, vale à dì ch'elli chettanu u nidu pocu dopu a sbucciata è sò capace à marchjà è di nutrisce si soli.

Tassonumia mudificà

Tringa nebularia hè una spezia monotipica, ciò chì significheghja ch'ellu ùn esiste micca sottuspezie ricunnusciute. Eppuru, esistenu une poche di variante regiunale in u piumaghju, in particulare a prufundità di a culurazione grisgiogna è l'intensità di a culurazione verde di e zampe. U so nome scentificu, Tringa nebularia, deriveghja da u latinu nebula, chì significheghja nivulu, in riferimentu à a culurazione grisgiogna di u so piumaghju.

Cunsirvazione mudificà

Tringa nebularia hè una spezia cumuna è largamente sparta, è a so pupulazione mundiale hè stimata à parechji milioni d'individui. Hè classificata cum'è preoccupazione minore annantu à a Lista rossa di l'UICN. Eppuru, hè minacciatu da a distruzzione è a frammintazione di i so ambienti, è ancu da a polluzione è i cambiamenti climatichi.

Riferimenti mudificà

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti mudificà