Trifolium squamosum
Trifolium squamosum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Trifolium
Nome binuminale
Trifolium squamosum
Carl Linnaeus, 1759

Trifolium squamosum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione mudificà

Trifolium squamosum hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 40 centimi. E casce sò cumposte da trè fogliole ovale, d'un culore verde scuru. I fiori, di culore rusulatu à purpureu, sò ragruppati in infiuriscenze globulose. I frutti sò guaine cuntinendu parechji granelli.

Ripartizione mudificà

Trifolium squamosum hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e pratuline, i pasciali è l'arici di fureste. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia è d'Africa suprana.

Trifolium squamosum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

'Ssa pianta hè una spezia vivace, ciò chì significheghja ch'è ella pò vive parechji anni. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o da l'animali. Trifolium squamosum hè una pianta melifera, attirendu numerosi insetti inamacatori, tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia mudificà

Trifolium squamosum appartene à u generu Trifolium, chì ragruppa numerose spezie di trifogliuli. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Trifolium scabrum. 'Ssu trifogliulu hè strettamente imparintatu à altre spezie di trifogliuli prisente in Europa, tale Trifolium pratense è Trifolium repens.

Cunsirvazione mudificà

Trifolium squamosum ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumunu in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure particulare di cunsirvazione. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone naturale induve 'ssa pianta si sviloppa.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà