Anthus campestris

(Reindirizzamentu da Terraghjola russiccia)
A terraghjola russiccia
Anthus campestris
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Motacillidae
Generu Anthus
Nome binuminale
Anthus campestris
Carl Linnaeus, 1758

A terraghjola russiccia (Anthus campestris) hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Motacillidae.

Descrizzione mudificà

A terraghjola russiccia hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i Motacillidae. Stu acellu misura circa 15 centimi di lunghezza è pesa trà 15 è 25 grammi. Prisenta un piumaghju brunicciu annantu à u sopra, incù strie più scure, mentre ch'è u sottu hè più chjaru incù tacche brune in pettu. U so bizzicu hè fine è pinzutu, adattu per cibà si d'insetti è di granelli.

Ripartizione mudificà

A terraghjola russiccia hè una spezia migratrice chì si riproduce in Europa è in Asia cintrale. Mentre l'inguernu, migra ver'di l'Africa Nordu è u Mediu Oriente. Omu pò truvà lu in una varietà d'ambienti aperti, tali e pratuline, i campi cultivati, i scarsali è i paduli.

A terraghjola russiccia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Stu acellu hè per u più insettivoru, nutriscendu si d'insetti, di larve è di picculi invertebrati. Si ciba dinù di granelli è di baghi mentre i mesi d'inguernu quandu l'insetti sò menu abundanti. Anthus campestris custruisce u so nidu in pianu, di regula nascostu in l'erba o in i machjoni. A femina dipone di regula 4 à 6 ovi, ch'ella incuba mentre circa duie simane. I ghjovani chettanu u nidu dopu à circa duie simane è diventanu indipindente pocu dopu.

Tassonumia mudificà

Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Motacilla campestris è Anthus pratensis. 'Ssi nomi sò state usati in u passatu per designà 'ssa spezia, ma Anthus campestris hè avà cunsideratu cum'è u nome validu.

Cunsirvazione mudificà

A terraghjola russiccia hè una spezia relativamente sparta è a so pupulazione hè cunsiderata cum'è stabile. Bench'ellu possi esse affittatu da a perdita d'ambiente duvuta à l'agricultura intensiva, hè capace à adattà si à una varietà d'ambienti aperti. Per via di cunsequenza, ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia in priculu è ùn benefizieghja micca di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, hè impurtante di surviglià l'evuluzione di a so pupulazione è di pruteghje l'ambienti apprupriati per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti mudificà