U labbu maiori
Stercorarius skua
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Charadriiformes
Famiglia Stercorariidae
Genaru Stercorarius
Nomu binuminali
Stercorarius skua
Morten Thrane Brünnich, 1764

U labbu maiori (Stercorarius skua) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Stercorariidae.

Discrizzioni

mudificà

U labbu maiori hè una spezia d'aceddu marinu appartinendu à a famiglia di i Laridae. Misura circa 50 à 58 centimi di lunghezza è pussedi una largura di à l'incirca 125 à 140 centimi. U so piumaghju hè par u più brunu scuru, incù tacchi bianchi annantu à l'ali è una striscia bianca annantu à a coda. U so bizzicu hè ribustu è à uncinu, adattu pà a cattura di predi.

Ripartizioni

mudificà

U labbu maiori hè largamenti spartu in i righjoni artichi è subartichi di l'emisferu sittentriunali. Omu u trova in particulari in l'isuli britannichi, in Scandinavia, in Siberia, à u Gruinlandia è à u Canada. Nichja annantu à i costi rucciosi è l'isuli isulati, è migra versu latitudini più miridiunali duranti l'invernu.

U labbu maiori hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia

mudificà

U labbu maiori hè un aceddu marinu mori aghjili è putenti. Si nutrisci par u più di pesci, di crustacei è d'aceddi più chjuchi. Hè cunnisciutu pà a so tecnica di bulu aggrissiva, ind'eddu attacca altri aceddi pà arrubà li a so preda. Hè dinò capaci à ciuttà in acqua pà chjappà i pesci. Mentri a staghjoni di ripruduzioni, i Labbes sò tarrituriali è difendini incù forza u so nidu contru à l'intrusi.

Tassunumia

mudificà

U labbu maiori apparteni à a famiglia di i Laridae, chì cumprendi dinò l'aculi marini è i gabbiani. Esistini parechji sinonimi par 'ssa spezia, in particulari Stercorarius parasiticus, Stercorarius crepidatus è Catharacta skua.

Cunsirvazioni

mudificà

U labbu maiori hè cunsidaratu com'è una spezia di cuncernu par via di a calata di i so pupulazioni. I principali minacci chì pesani annantu à 'ssa spezia sò a perdita d'ambienti divuta à a polluzioni è à a distruzzioni di i zoni custieri, è ancu l'eccessu di sfruttamentu di i risorsi marini. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa spezia è prisirvà u so ambienti naturali.

Rifarimenti

mudificà
  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006
  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti

mudificà