Spergula arvensis
Spergula arvensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Spergula
Nome binuminale
Spergula arvensis
Carl Linnaeus, 1753

Spergula arvensis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione mudificà

Spergula arvensis hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò lineare, opposte è di culore verde chjaru. I fiori di Spergula arvensis sò chjuchi, bianchi è ragruppati in infiuriscenze à forma di cima. I frutti sò capsule cuntinendu numerosi granelli.

Ripartizione mudificà

Spergula arvensis hè originaria d'Europa, ma s'hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova per u più in e pratuline, i campi cultivati, i bordi di stradoni è i terreni abbandunati. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà prestu nuvelli ambienti.

Spergula arvensis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Spergula arvensis hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. A so fiuritura hà locu da maghju à sittembre, periodu mentre u quale ella attira numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli di Spergula arvensis sò spergugliati da u ventu è ponu firmà campii in a terra mentre parechji anni. 'Ssa pianta prisenta una crescita rapida è pò furmà culonie dense.

Tassonumia mudificà

Spergula arvensis appartene à u generu Spergula, chì ragruppa parechje spezie di piante erbacee annuale o vivace. Frà i sinonimi di Spergula arvensis, omu trova Spergula sativa è Spergula vulgaris.

Cunsirvazione mudificà

Spergula arvensis hè cunsiderata cum'è una spezia cumuna è largamente sparta. Ùn hè micca attualmente minacciata è ùn face l'ogettu di nissuna misura di cunsirvazione specifica. Eppuru, per causa di a so capacità à culunizà prestu nuvelli ambienti, pò diventà invadente in certe rigione è fà cuncurrenza à e spezie indigene. Hè dunque impurtante di surviglià a so prupagazione è di piglià e misure apprupriate s'ellu hè necessariu.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà