Crocus minimus
Crocus minimus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asparagales
Famiglia Iridaceae
Generu Crocus
Nome binuminale
Crocus minimus
Carl Linnaeus, 1753

U zafranu minutu (Crocus minimus) hè un fiori chì faci parti di a famiglia di l'Iridaceae. Hè una spezia endemica di a Corsica, di a Sardegna è di l'isula Capraia. U zafranu minutu hè altu 5 à 12 cm. Hè più chjucu cà u zafranu corsu. U diamitru di i fiori varieghja trà 28 è 45 mm. Fiurisci da ghjinnaghju à aprili. I fiori sò viuletti. U zafranu minutu si scontra à spessu in i loca ind'eddu ci hè dinò u zafranu corsu, ma u zafranu minutu hè menu cumunu cà u zafranu corsu in i pineti è in i scupicci.

Ripartizione mudificà

U Crocus minimus hè urighjinariu di u circondu mediterraniu, in particulari da u sudu di l'Auropa è di l'Africa suprana. Omu u trova per u più in i pratulini, i prata è i zoni pitricosi. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi caldi è asciutti, è priferii i terri beddi assiccati.

In Corsica mudificà

U zafranu minutu hè cumunu in Corsica[1], ma hè più raru in Cismonti cà in Pumonti.

Biolugia mudificà

U zafranu minutu hè una pianta vivaci, ciò chì significheghja ch'edda sopravvive è fiurisci mentri parechji anni. Si riproduci par u più da a furmazioni di bulbi suttarranii, chì si multiplicheghjani à u filu di u tempu. A fiuritura di Crocus minimus hà locu di branu, di regula trà marzu è aprili. I fiora attirani l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarrabattuli, chì cuntribuiscini à a ripruduzioni di a pianta.

Tassunumia mudificà

Crocus minimus apparteni à u genaru Crocus, chì ragruppa numarosi spezii di pianti à fiori. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Crocus minimus subsp. minimus. 'Ssa spezia hè stata discritta par a prima volta da u botanistu francesu Pierre Edmond Boissier in u 1844.

Cunsirvazione mudificà

U zafranu minutu hè cunsideratu cum'è una spezia vulnerabili par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. A cunvirsioni di i terri par l'agricultura intensiva è l'urbanisazioni ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni in numarosi righjoni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par pruteghja 'ssa pianta è prisirvà a so diversità genetica. A criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a cunsirvazioni di a flora lucali sò azzioni escinziali par assicurà a sopravvivenza di Crocus minimus.

Da veda dinò mudificà

Rifarenzi mudificà

  • Gamisans, Jacques (1996), A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse, Edisud (in francesu)
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà