A suvara
Quercus suber
Classificazioni scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordini Fagales
Famiglia Fagaceae
Genaru Quercus
Nomu binuminali
Quercus suber
Linnaeus, 1753
A ghjandi

A suvara (Quercus suber) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fagaceae.

Discrizzioni mudificà

A suvara hè un arburi à casci parsistenti appartinendu à a famiglia di i Fagaceae. Hè urighjinaria di u circondu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Stu arburi pò aghjunghja un'altezza da 20 à 25 metri è pussedi un fustu zeppu è rozu. I casci di a suvara sò uvali, duri è di culori verdi scuru, incù una faccia supiriori lampanti è una faccia infiriori più pallida. I fiora sò chjuchi è discreti, di culori da giaddu à verdi, è appariscini di branu.

Una stesa di suvari hè una suvariccia.

Ripartizioni mudificà

A suvara hè par u più prisenti in i paesi mediterranii tali u Portugallu, a Spagna, l'Italia è u Maroccu. Hè ancu cultivata in altri righjoni di u mondu, in particulari in Francia, in Tunisia è in Algiria. Stu arburi prifirisci i climi caldi è secchi, è ancu i terri beddi assiccati.

A suvara hè cumuna in Corsica. Ci sò 24800 ettari di suvari in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

A suvara hè una spezia à crescita lenta, ma chì pò campà insin'à 200 anni. Hè bè adattata à i cundizioni mediterranii, grazia à a so curteccia spessa è spungosa chì li parmetti di risista à a sicchina è à l'incendii. 'Ssa curteccia, cunnisciuta sottu u nomu di suvaru, hè racolta tutti i novi à dodici anni senza dannighjà l'arburi. A suvara hè ancu un arburi munoicu, ciò chì significheghja ch'eddu porta à tempu i fiora masci è femini annantu à listessu individuu.

Tassunumia mudificà

U nomu scentificu di a suvara hè Quercus suber. Hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma, tali Quercus occidentalis, Quercus lusitanica è Quercus rotundifolia. 'Ssi noma sò à spessu apradati com'è sinonimi pà disignà 'ssa spezia.

Cunsirvazioni mudificà

A suvara hè una spezia chì ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi mediterranii. Furnisci un ambienti escinziali par numarosi spezii animali è vegetali, è cuntribuisci à a rigulazioni di u ciculu di l'acqua in i righjoni ind'eddu cresci. Eppuri, l'eccessu di sfruttamentu di u suvaru è a distruzzioni di u so ambienti naturali ani caghjunatu un diclinu di certi pupulazioni di suvari. Misuri di cunsirvazioni sò dunqua nicissarii pà prisirvà 'ssa spezia è assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Ecunumia mudificà

Ci sò quattru paesi chì riprisentani 87 % di a suvariccia mundiali: U Portugallu, a Spagna, l'Algeria è u Maroccu. A superficia di a suvariccia mundiali hè di : 2,3 millioni d'ettari. A pruduzzioni mundiali di suvaru hè di 340 000 tonni. U Portugallu ni pruduci 54%.

Lessicu mudificà

A suvara hè ancu chjamata a leccia suvarina.

Gallaria d'imagini mudificà

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà