U Regnu di Gaddura (o Regnu di Gallura) hè unu di i quattru regni suvrani è indipindenti chì nascìni in Sardegna à u seculu VIII par rimpiazzà un Imperu rumanu divintatu troppu luntanu (quiddu di Bisanza) è par pruteghja si in particulari di i razzii arabi.[1]

U Regnu di Sardegna
U Regnu di Gaddura

U Regnu di Gaddura si sviluppeti in a parti norduriintali di a Sardegna, dapoi u cursu di u fiumu Coghinas insin'à u golfu d'Orosei, accupendu i rigioni di a Gaddura è di i Barunii (tredici curatorii), oghji incurpurati in i pruvincii di Olbia è Tempiu è Nuoru. U regnu cunfinaia à punenti incù u Regnu di Logudoru è d'Arburea è à u sudu incù u Regnu di Cagliari.

U Regnu di Gaddura, com'è d'altrondi l'altri trè Regni era un riamu suvranu siont'è u principu ghjuridicu Superiorem micca recognoscens, incù un tarritoriu suddivisu in u 13 Curatorii, i distritti dirighjiti da un curatori è cumpridindu centri abitati chjamati Cità. U Regnu avia u so parlamentu probbiu, a Curona di Logu, cumpostu da i rapprisintanti di i Curatorii. Pussidia u so probbiu duminiu publicu, u Rennu, vutaia i leghji, avia i fruntieri è fabbricaia a so muneta.

U so capu era u Judex ius dicens ("quiddu chì dici a leghji"). U Ghjudici tinia a so auturità non solu da l'eredità ma dinò da u ricunniscimentu di u so Imperium da a Curona di Logu.

Storia mudificà

Nascita di u Regnu mudificà

À u IXu seculu, l'arabi è i berberi ani fattu una pulitica aggrissiva d'espansioni è di pirataria in u Mari Tarraniu chì finì incù a cunquista di a Cicilia in u 827 par taddà a Sardegna da u guvernu cintrali di l'Imperu bizantinu. In l'assenza di struzzioni i rispunsevuli pruvinciali Bizantini sardi, chjamati ghjudici, ani cuminciatu à guvirnà di manera autunoma.

À u seculu X l'isula hè stata divisa in u quattru "ghjudicati, frà i quali dui, Logudoru è Arburea sò stati ragruppati à u principiu di u seculu XI. Versu u 900, 'ssi tarritorii sò divintati di fattu Stati indipindenti, i so principi à u puteri essendu "ghjudici" succidindu à i so pridicissori, funziunarii imperiali.

A so capitala era situata à Civita, ricustruita annantu à i ruvini di l'antica cità rumana d'Olbia, di a quali u nomu apparisci par a prima volta in u 1113.

U Regnu di Gaddura hè unitu à quiddu di u Logudoro in u 1238 eppo ridiventa indipindenti in u 1257 incù Chiano Visconti di Pisa. À u principiu di u XIVu seculu a famidda Doria di Genuva si ni rendi maestra. I Visconti di Milanu pruclamani i dritti ch'iddi pratendini tena in qualità d'eredi di Giovanna Visconti l'ultima "Ghjudici ereditariu" ma i devini ceda à u riamu d'Aragona in u 1447[2].

Lista di i Ghjudici di Gaddura mudificà

Eccu u listinu di i Ghjudici di Gaddura:[3] :

  • versu u 1022 : Manfredo ;
  • insin'à u 1038 : Baldo, i so fiddoli (?) ;
  • dopu à u 1038 : Barisone Ier (?) ;
  • versu ? : Andrea (?) ;
  • 1054-1073 : Costantino Ia fiddolu d'Ubaldo (?) ;
  • versu u 1080 : Torgodorio di Zori (o Torchitorio) sposu d'una fiddola di Costantinu Ia ;
  • versu u 1092 : Saltaro, u so fiddolu (?) ;
  • 1113-1116 : Ottocorre di Gunale, fiddolu di Comita di Gunale ;
  • versu u 1116 : Costantinu II sposa Anna fiddola di Torgodorio (?) ;
  • 1120-1133 : Comita Ia Spanu, u so fiddolu.

Dinastia di Gunali mudificà

Dinastia Visconti mudificà

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.
  2. Anthony Stokvis, Manuali di storia, di genealugia è di crunulugia di tutti i Stati di u globu, dapoi i tempa i più rinculati insin'à i nosci ghjorna, pref. H. F. Wijnman, Israeli, 1966, Capitulu XII paragrafu 9 " Isula di Sardegna " p.740-742 è dipintu genealogicu n° 19. .
  3. Gian Giacomo Ortu (2005), " Tavole dei Giudici " p.175.

Bibliugrafia mudificà

  • Gian Giacomo Ortu La Sardegna dei giudici, Regione autonoma della Sardegna, 2005 (in talianu)

De veda dinò mudificà