U martellu hè un picculu ossu (longu à l'incirca 0,8 cm) rigulare è simetricu cuntenutu in arechja media.[1] Hè u più grande di a catena di l'ossicelli auditivi. Trasmette e vibrazione produtte da l'onde sunore di a superficia interna di a pellanzica timpanica à l'alcudine, incù a quale s'articuleghja. Hà una testa, un collu, una manechja è l'apofise anteriore è laterale.

U martellu

Aspettu mudificà

Testa mudificà

A testa di u martellu hè a grande estremità superiore di l'ossu : di forma ovale, s'articuleghja in modu pusteriore incù l'alcudine. U restu di a so superficia hè libera. L'articulazione di e faccette hè appena più stretta per mezu, è si cumpone di una parte superiore più grande è di una parte inferiore più chjuca, furmendu un angulu diedru di à l'incirca 90 gradi una rispettu à l'altra. U latu oppostu à u ritrecissementu, u latu inferiore di l'articulazione di e faccette forma un prucidimentu chjamatu "dente" o "spronu" di u martellu. Annantu à a testa s'insirisce u ligamente malleulare superiore, chì porta insin'à u tettu di a cavità timpanica.

Collu mudificà

U collu di u martellu hè a parte stretta di l'ossu, situata ghjustu sottu à a testa. Sottu à u collu si trova una proeminenza da induve partenu u manicu è i dui prucedimenti. U ligamentu malleulare laterale ci hè ligatu.

Manicu mudificà

 
U martellu

U manicu (o l'altera) di u martellu hè culligatu à a pellanzica timpanica da u so latu laterale. Hè dirighjita à l'inghjò, in mediu è in pustiriore, è hè astrittitu à a so estremità libera, chì si incurva appena ver' di l'avanti è hè sciacciata in modu trasversale (apofisi spatuliforme). A so faccia media, vicinu à a so estremità superiore, prisente una piccula protuberanza, annantu à a quale hè insiritu u tendine di u musculu tensore di u timpanu.

Prucidimentu anteriore mudificà

U prucidimentu anteriore di u dente in martellu (longu 4-5 mm) hè un tappu smilzu è ossacutu, chì piglia nascita in l'eminenza situata sottu à u collu di u martellu è si dirighje ver' di l'avanti ver' di a spaccatura petrotimpanica di Glaser, à a quale ellu hè culligatu da u ligamentu malleulare anteriore. Ind'è u fetu, hè u più prucidimentu longu di u dente di martellu è hè piazzatu dirittamente in cuntinuità incù u cartilaghjine di Meckel.

Prucidimentu laterale mudificà

U prucidimentu laterale di u martellu (longu 1 mm) hè una prutrusione ossacuta appena conica chì parte da u basamentu di u manicu. Hè dirighjitu latiralmente è hè fissatu à a parte superiore di a pellanzica timpanica è, da i pieghi malleulari anteriori è pustiriori, à l'estremità di u vicu di Rivino.

Ossificazione mudificà

Annantu à u pianu embriunariu, u martellu hè derivata da u prima arcu pharingeu, cum'è u restu di l'ossi implicati in a masticazione (cum'è l'ossu massillariu è a mandibula). U cartilaghjine di Meckel chì ne hè derivatu, in daretu, hà da furmà l'abbozzu chì, in core di u quartu mese di gistazione, serà rimpiazzatu da u tissutu ossacutu per l'ossificazione encondrale. Quessa s'uniscerà duie mesi dopu à ciò chì serà u prucidimentu anteriore di l'ossu definitivu, furmatu da l'ossificazione intramembranosa.

Evuluzione mudificà

U martellu si trova esclusivamente ind'è i mammiferi è hà evoluatu à parte si da un ossu di a mansella inferiore prisente in i primi amnioti chjamatu ossu articulare, chì face sempre parte di l'articulazione mandibulare di i rettili è l'acelli.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.