Golia (o Goliatu) (in ebraicu: גָּלְיָת - Ğoliyāț chì significheghja: passaghju, rivoluzione) hè un suldatu, cunsideratu cum'è un campione di i Filisdei mintuvatu in a Bibbia è famosu per a so battaglia incù Davide, rè ghjudeiu, chì saria avvinuta mentre a prima mità di u seculu X a.C.[1].

Davide è Golia, Litugrafia d'Osmar Schindler, 1888

Racontu biblicu mudificà

 
U ghjovanu ebreiu Davide pesa a testa muzzata di u filisdeu Golia.

U gigante Golia è a so battaglia contru à Davide sò discritte in u prima libru di Samuele 17. Eccu cum'ellu hè prisintatu 'ssu guerriere chì, à prima vista pare invincibile:

« Da l'accampamentu di i Filisdei iscì un campione, chjamatu Golia, di Gat. Era altu sei cubiti è un palmu. Avia in testa un elmu di bronzu è era vistutu d'una curazza à piastre, chì u so pesu era di cinqui milla sicli di bronzu. Purtava à e ghjambe schinchieri di bronzu è un ghjavilottu di bronzu trà e spalle. L'asta di a so lancia era cum'è un subbiu di tessitori è a lama di l'asta pisava sei centu sicli di ferru. Davante à ellu avanzava u so scuderu. »
(Samuele, 17,4-7)

U racontu cuntinueghja cuntendu a sfida ch'è Golia mandò à l'armata di Saul. Nissunu frà l'abrei osò accittà la eccittuatu u ghjovanu Davide:

« Davide disse à Saul: Nissunu si perde d'animu per via di quessa. U to servu anderà à cumbatte incù stu Filisdeu. »
(Samuele, 17,32)

Infine u testu conta cum'è Davide l'abbatte incù a sfròmbula è incù una petra, è a scapera di u so cadaveru:

« Appena u Filisdeu si mossi avvicinendu si à Davide, quellu corsi pruntamente à u locu di u cumbattimentu contru à u Filisdeu. Davide missi a manu in a bisgiacca, ne cacciò una petra, a lanciò incù a sfròmbula è culpì u Filisdeu in fronte. A petra si ficcò in u so fronte è quellu cascò di faccia in terra. Cusì Davide pigliò a suprana à u Filisdeu incù a sfròmbula è incù a petra è u culpì è l'uccisi, bench'è Davide ùn avissi micca spada. Davide feci un saltu è fù sopra u Filisdeu, presi a so spada, a sguainò è l'uccisi, dopu incù quessa li tagliò a testa. »
(Samuele, 17,48-51)
 
Davide in traccia di taglià a testa di u cadaveru di Golia, in un dipintu di Michelangelo.

Famiglia mudificà

A Bibbia ùn face riferimentu à nissunu parente di Golia. A tradizione ebraica dà à a so mamma u nome di Harapa, indentifichendu la incù ‘Orapaḫ, a moglia di Kilyon di u Libru di Rut.

Paralleli islamichi mudificà

Golia hè citatu in u Coranu in a sūrat à u Baqara, virsettu 251, incù u nome arabu di Ğālūt. U Coranu hè abbastanza spicciu è riassume a guerra sana incù i filisdei in soli trè versi. U Coranu cita l'uccisione di Ğālūt (Golia) da parte di Diāwūdi (Davide) chì marca l'ascesa à u tronu di u suvranu. Ğālūt hè elevatu da u Coranu 2, 2:249 à cummandante di e truppe. A tradizione hà dopu trasfurmatu u scontru, per indettu ripprinsintendu Golia cum'è un esseru cornutu demoniacu, un'imaghjine prisente in i manuscritti miniati medievali.

Dimensione mudificà

 
Davide è Golia, dipintu di Tiziano

« Da l'accampamentu di i Filisdei iscì un campione, chjamatu Golia, di Gat; era altu sei cubiti è un palmu. »
(Samuele)

A Bibbia mintuveghja l'altezza di Golia: 6 cubiti è un palmu. Cunsiderendu ch'è un cubitu ebraicu equivale à 44,45 cm[2], è un palmu à circa 7,5 cm[3], u gigante biblicu duvia esse altu circa 274,2 cm (44,45x6+7,5=274,2)[4].

« Avia in testa un elmu di bronzu è era vistutu d'una curazza à piastre, chì u so pesu era di cinqui milla sicli di bronzu. »
(Samuele)

U pesu di a curazza di Golia era di 5,000 sicli: cunsiderendu ch'è un siclu pisava trà 10 è 13 grammi[5], u pesu di a curazza era à l'incirca trà 50kg è 65kg.

Da vede dinù mudificà

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
  2. laparola.net
  3. laparola.net
  4. meteoweb.eu, 20-10-2014
  5. laparola.net