Gaddura
Nome ufficiale: Gallura
Blasone Bandera
Statu: Italia
Capilocu: Tempiu
Superficia: ~3.000 km²
Pupulazione: ~140.000 ab.
Densità: ~50 ab./km²
Pruvincie: Olbia è TempiuSassari
Cumune: Tarranoa, Tempiu, Alzachena, a Madalena , Caragnani, Luras, Agghju, Bultigghjata, Lungoni, Locusantu, Palau, Aglientu, Trinitài d'Agultu è Vignola, Telti, Golfu Aranci, Badesi, Viddalba, Sant'Antoni di Gaddura, Loiri Poltu Santu Paulu, Santu Tiadoru, Budoni, Padru
Situ ufficiale
Carta

A Gaddura (o Gallura) (Gaddhura /ɡaˈɖːura/ in gadduresu, Caddùra in sardu) hè una rigioni storica è giugrafica di a Sardegna. Cumprendi a parti nordu-uriintali di l'isula, da u fiumu Coghinas chì a dilimiteghja à punenti, passendu dopu par u massicciu di u Limbara, chì ni dilimiteghja a parti miridiunali, finu à u massicciu di u Monti Nieddu à sudestu, in a cumuna di San Tiadoru. U tarritoriu gadduresu inchjudi ancu a rinumata Costa Smiralda annantu à a cumuna di Arzachena, nantu à a costa uriintali. I centri principali sò: Olbia, Tempiu Pausania, Arzachena, A Matalena.

Capu Testa, Santa Tiresa di Gaddura

U tarritoriu mudificà

 
Gaddura - u golfu di Cugnana, annantu à u fondu Capu Figari è u prufilu di l'isula di Tavulara

U tarritoriu hè oghji cumpresu in a nova pruvincia di Olbia è Tempiu (di a quali custituisci a parti cintrali è più impurtanti) è in parti limitata in a pruvincia di Sassari, mentri innanzi era cumpresu privalintamenti in a pruvincia di Sassari è in minima parti in a quidda di Nuoru. U significatu di u tuponimu "Gaddura", chì apparisci in i primi tistimunianzi scritti incù a forma di "Gallul" è "Gallula", pudaria essa culligatu incù u terminu ebraicu galil o incù u terminu feniciu gallal, "paesi d'altura", iputesa chì pari cunfirmata da a natura privalintamenti muntosa (Monti Puntaccia, Monti Abbalata) di u tarritoriu gadduresu, in particulari s'edda hè paragunata à quidda para o cuddinari di Logudoru vicinu. Ricca di rocca granitica sculpita da u ventu, da a piova è da u mari, sopratuttu nantu à i costi, sculturi naturali di formi bizzarri com'è quidda di l'Orsu in i circonda di Palau, cunfiriscini à a Gaddura un aspettu assà uriginali, moltu simili à quiddu di u sudu di a Corsica è chì lascia spaziu solu versu u nordu à fertili pianuri. A vegetazioni spuntania di a costa hè furmata da machja meditarrania (listincu, muchju, arbitru, murta è cetara.). L'internu inveci hà un aspettu diffarenti, più riparatu da i venti hè carattarizatu da impunenti affiuramenti granitichi è boschi di quarci è suvari chì u so travagliu custituisci una di i principali attività produttivi.

A Gaddura storica cumprendi 21 cumuni frà i quali 20 in a pruvincia di Olbia-Tempiu è 1 in a pruvincia di Sassari: Olbia, Tempiu Pausania, Arzachena, A Matalena, Calangianus, Luras, Aggius, Bortigiadas, Santa Tiresa Gaddura, Logusantu, Palau, Aglientu, Trinità d'Agultu è Vignola, Telti, Golfu Aranci, Badesi, Viddalba (SS), Sant'Antoniu di Gaddura, Loiri Portu San Paulu, San Tiadoru è Budoni.

Storia mudificà

Urighjini è preistoria mudificà

L'omu mudernu hè ghjuntu in Sardegna circa 20.000 anni fà, parcurrendu u bloccu sardu-corsu, dopu à avè travirsatu u strettu di mari chì si cunghjunghji à l'arcipelagu Tuscanu. Hè par quissa moltu prubabili a so prisenza ancu in Gaddura. A più antica prisenza accirtata di l'omu in Gaddura ricodda à u niuliticu incù a comparsa di a ceramica cardiali[1]. à Aglientu in a lucalità Lu Littaroni è à Cala Corsara in l'isula di Spargi hè stata truvata una grandi quantità di ceramica è d'ussidiana pruvinenti da u Monti Arci. Quissa indicheghja, una volta di più, a Gaddura com'è passaghju ubligatu "di l'oru biancu è neru" in l'antichità. In i fasi succissivi di u niuliticu, u tarritoriu gadduresu si distingui par a prisenza di a cultura di Arzachena; in l'eneuliticu sò schersi l'attistazioni di a cultura di Monti Claru, di Abealzu-Filigosa è di u Cultura di u vasu campaniformu (à forma di campana) generalamenti diffusi in l'isula.[2]

I stradi da è par a Sardegna erani beddi cunnisciuti è i so risorzi richjamavani una massiccia affluenza di ghjenti è d'idei.

L'attuali Gaddura hè stata pupulata da ghjenti còrsi finu da l'antichità prerumana. In ebbica nuragica a Gaddura hà custituitu una testa di ponti par a diffusioni di a cultura nuragica in u sudu di a Corsica è si pò mintuvà in particulari a diffusioni è tipicità di a tipulugia à "curridori" (imparintata incù i tipulugii turriani di a vicina Corsica) è di quidda mista curridori-tholos, à spessu mischiati par via di l'intigrazioni trà strutturi architittonichi è rocchi circustanti.

Periudu rumanu mudificà

Dopu à a cunquista di a Sardegna da parti di i rumani (238 a.C.) a cità di fundazioni punica di Olbia assumi una nutevuli impurtanza essendu u portu maghjuramenti vicinu à a penisula, culligatu à Caralis è Turris Lybissonis.

Periodu ghjudicali è pisanu: u Ghjudicatu di Gaddura mudificà

 
A cattidrali di San Petru in u centru storicu di Tempiu
 
A basilica rumanica di San Simpliciu à Olbia

Dopu u dicadimentu d'Olbia dopu à l'incursioni di i vandali da u 594, a sedia di u viscuvatu fù cullucata, prubabilamenti in u stessu tarritoriu, à Phausiana par iniziativa di u papa Grigoriu Magnu, dopu sustituita in u periodu ghjudicali da quidda di Civita. In u medievu, da a mità di u IX seculu a Gaddura custituisci un di i quattru Ghjudicati (o Regni) autunomi in i quali era divisa l'isula. I stradi chì tuccavani a Sardegna ricumincioni à essa friquintati in occasioni di a crisa di u predominiu di i flotti arabi; i risorzi di l'isula ripresini à richjamà marcanti è navigatori pruvinenti soprattuttu da a Liguria è da a Tuscana[3]. U Ghjudicatu cumprindia l'attuali rigioni storichi di a Gaddura, di i Barunii è parti di u Nuoresu, incù capitali Civita, ribattizata Terranova da i pisani in u tardu periodu ghjudicali. Infatti, in seguitu à l'aiutu pisanu datu à i sardi contru i provi di invasioni araba di Mujāhid à u-Āmirī versu l'iniziu di u seculu X, l'ingerenzi pisani annantu à l'Isula si sariani fatti sempri più forti. U stessu Ghjudicatu di Gaddura saristi passatu intigralamenti sottu u cuntrollu di Pisa incù a morti, in u 1296, di l'ultimu Ghjudici Nino Visconti.

In 1073 in una epistula chì u Papa Grigoriu VII indirizza à i Ghjudici sardi par invità li à a sottumissioni à a ghjesgia di Roma cumparisci par a prima volta a dinuminazioni "Gaddura" in u rifirimentu Costantinus Gallurensis. In ducumenti successivi cumparisciarà ancu in i formi Gallul, Gallulu, Gallula è dopu Gaddura. Ci vurrà inveci à aspittà una Carta Pisana di a mità di u XIII seculu par veda mintuvatu u terminu Galorj (in i circonda di l'attuali Punta Nera à Palau) annantu à una carta giugrafica.

Periodu aragunesu è ibericu mudificà

In periodu tardu medievali è aragunesu à l'abbandonu di Civita (chì diventa Terranoa) è à u spupulamentu di i costi oppressi da l'incursioni pirateschi arabi currispondi un sviluppu maiò di i zoni interni è di a cità di Tempiu.

Sò ducumintati cullucamenti, trà u Cinquicentu è u Setticentu, di famigli corsi in u tarritoriu, chì sicondu parechji tiurii sariani rispunsevuli di a nascita di a lingua gadduresu: infatti, si pensa chì prima di sti flussi migratori, duranti u periodu di u ghjudicatu di Gaddura, era parlatu u sardu luguduresu chì sopravvivi à i ghjorna d'oghji in parechji centri trà i quali Olbia, Luras, Golfu Aranci, Budoni è Padru. Ricuddà à a discindenza corsa di i nativi gadduresi hè pussibuli solu par via di analisi storichi di i casati.

Periodu sabaudu (di a Casa di Savoia) mudificà

In u 1839 a sedia di u viscuvatu fù trasfirita da Olbia à Tempiu chì in u stessu periodu era stata elevata à u rangu di cità (1836) è di capilocu di pruvincia (da u 1807 à u 1821 è da u 1833 à u 1859).

 
Un stazzu gadduresu tipicu ristauratu

U XX seculu è u periodu cuntimpuraneu mudificà

Incù a fini di l'Ottucentu è u XX seculu incù u migliuramentu di i culligamenti si hè invertita a tindenza insidiativa à favori di a fascia custiera è di a cità di Olbia chì hà ancu benefiziatu di a nascenti Costa Smiralda incù Arzachena, Santa Tiresa è San Tiadoru. A Gaddura prisenta u più elevatu rindimentu par omu di a Sardegna.

Lingua mudificà

In Gaddura si parlani escinzialamenti dui lingui: u gadduresu, un diasistemu di corsu suttanu è di sardu (20% di u vucabulariu), è u sardu luguduresu in a variità sittintriunali, chì hà quantunqua assimilatu parti di u lessicu corsu è gadduresu adattendu lu à a struttura di a lingua sarda. In tarmini di distribuzioni giugrafica u gadduresu, urighjinariu di l'Alta Gaddura, hè parlatu in guasi tutta a Gaddura (da Viddalba à a fascia sittintriunali di Budoni) mentri u luguduresu - chì finu à u 1400 era diffusu in tutta a Gaddura è in a quali lingua erani ridatti i ducumenti di i guverni ghjudicali - hè sempri diffusu calchì volta: Olbia, Luras, parti di l'ariali di Golfu Aranci, Padru, Budoni miridiunali. In a Matalena più prubbiamenti si parla l'isulanu, una varianti prossima à u corsu sartinesu (cossu suttaninu). In Aggius si parla un gadduresu particulari, chì hà assuntu influenzi sassaresi in a prununcia, mentri Bortigiadas hè à i ghorna d'oghji galluresofunu, ma finu à mità di u seculu scorsu u so idioma era un luguduresu furtamenti currottu da u gadduresu.

Architittura è munumenti principali mudificà

 
Funtanedda in granitu, Tempiu-Pausania

L'elementu custruttivu chì carattarizeghja l'architittura gadduresa hè u granitu: incù stu matiriali, difatti, erani custruiti i stazzi ma ancu i ghjesgi è i palazzi citatini.

Preistoria è periudu nuragicu mudificà

  • Necropuli di I Mura à Arzachena
  • Stazzona Ladas à Luras
  • Stazzona Ciuledda à Luras
  • Stazzona Billella à Luras
  • Pozzo sacru di Sà Testa à Olbia
  • Pozzu sacru Milis à Golfu Aranci
  • Tomba di i ghjiganti di Annantu à Monti 'è s'Ape à Olbia
  • Tomba di i ghjigantii di Coddu Vecchju à Arzachena
  • Tomba di i ghjiganti I Lolghi à Arzachena
  • Tomba di i ghjiganti Pascaredda à Calangianus
  • Nuragu Albucciu à Arzachena
  • Nuragu Maiori à Tempiu Pausania
  • Nuragu Naracheddu (avali guasi cumplittamenti distruttu) à San Tiadoru
  • Nuragu Lu Naracu à u cunfini trà San Tiadoru è Budoni
  • Resti di mura punichi à Olbia
  • Nuragu di Tilzitta à urienti di u Golfu di Arzachena
  • Furtificazioni megalitichi di Tiana à Arzachena

Munimenti di u periodu rumanu mudificà

  • Resti di a cità rumana è di l'acquidottu d'Olbia

Munimenti mediivali è d'ità ghjudicali mudificà

Munimenti da u quattrucentu à u setticentu in u periodu ibericu mudificà

  • Facciata goticu-aragunesa di l'Oratoriu di u Rusariu à Tempiu Pausania
  • Stazzi in i campagni gadduresi
  • Ghjesgia di Santa Ghjusta à Calangianus (XVII seculu)
  • Oratoriu di Sant'Anna à Calangianus
  • Oratoriu di Santa Croci, di u Rusariu, di Sant'Anna è di a Madonna di Itria à Aggius
  • Ghjesgia incù campanili è oratorii di u Purgatoriu è di San Petru à Luras
  • Palazzu Pes-Villamarina à Tempiu Pausania
  • Palazzu di l' Scolopi incù corti **porticata à Tempiu Pausania
  • Cumplessu di u Santuariu, di a Parrocchiale è di u Cimiteriu di Nuchis
  • Santuariu di a Natività di Maria à Logusantu
  • Palazzetti in granitu di i centri storichi di Tempiu Pausania, Aggius è Calangianus
  • Ghjesgia primarziali di San Paulu Apostulu è oratoriu di Santa Croci (Olbia)
  • Palazzi di u centru storicu di Olbia (quartieri di "annantu à Casteddu")

Munimenti sabaudi è di u seculu 19 mudificà

  • Ghjesgi campestri in i campagni gadduresi
  • Pianu di espansioni di A Maddalena (1777)
  • Pianu Regolatore di fundazioni **sabauda di Santa Teresa Gaddura di l'ing. Francescu Maria Magnon (1808)
  • Allargamentu di a cattidrali di San Petru à Tempiu Pausania (XIII seculu) è sopraelivazioni di u campanili quattrucintescu
  • Facciata è cupartura di a Ghjesgia medievali di Santa Croci (XIII seculu) à Tempiu Pausania
  • Santuariu di u Bon Camminu à Santa Teresa Gaddura
  • Ghjesgia di a Santissima Trinità à Trinità d'Agultu
  • Villa Tamponi à Olbia (1870)
  • Palazzu municipali à Tempiu Pausania (1882)
  • Villa Weber à A Maddalena

Munimenti di u seculu XX è cuntimpuranii mudificà

  • Municipiu di Olbia (primi di u Novicentu)
  • Palazzu Culonna, à Olbia in corsu Umberto (primi di u Novicentu)
  • Scoli elementari "Vechju Caseggiato" o "Scolastico" à Tempiu Pausania (1910/1917)
  • Scoli elementari "Scolastico" à Olbia (1911)
  • Tiatru di u Carmine à Tempiu Pausania (1928-1929)
  • Stazioni è officine farruviarii di Tempiu Pausania (1930-33) incù dipinti di Giuseppe Biasi (1931-32)
  • Archititturi di a Costa Smiralda
  • Centru Cummirciali Terranova à Olbia, prugittatu da l'architettu Aldo Rossi;
  • Tiatru annantu à u Golfu di Olbia, prugittatu da u'arch. Ghjuvanni Michelucci
  • Museiu Archiulogicu Naziunali ("Museiu di u Mari"), prugittatu da u'arch. Ghjuvanni Maciocco
  • Allargamentu di l'aeruportu "Costa Smeralda" à Olbia

Da veda dinò mudificà

Liami esterni mudificà

Bibliugrafia mudificà

  • Chessa S., I Dimori rurali in Sardegna, incù particulari rifirimentu à u Monteacuto, à u Goceano, à u Meilogu è à a Gaddura, Cargeghe, Ducumenta, 2008.
  • Murineddu A. (à cura di), Gaddura, Cagliari 1962.

Noti mudificà

  1. Ghjuvanni Ugas - L'alba di i Nuraga (2005) - pg.13
  2. i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - L'urighjini di i Gadduresi, 2010
  3. Giuseppe Meloni, Cuntributu à u studiu di i stradi è di i cummerci meditarranii in u Bassu Medievu, in "Medievu. Saggi è Rassegne", 3, Cagliari, 1977. = Medievu Catalanu. Studii (1966-1985), Sassari, 2012, pp. 153 sgg

Fonti mudificà

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.