Callimacu (in grecu anzianu Καλλίμαχος ὁ Κυρηναῖος) hè statu un pueta grecu, natu in Cirena versu 305 a.C. è mortu versu 240 a.C. à Alissandria.[1]

Biugrafia mudificà

 
Papyrus Oxyrhynchus, 1363

Siont'è a Souda,[2] insignò prima i beddi lettari à Éleusis, quartieri d'Alissandria, po' fù chjamatu da Tolomeu II Filadelfu è deti i lizzioni di puisia in u Museiu : ebbi Apollonios di Rhodes è Aristofanu di Bisanza com'è discepuli.

Succissori di Zenodotu d'Efesu à u postu di bibliutecariu d'Alissandria à a morti di quistu quì, tuttu cuntinuendu à dà i corsi, ridighjì u prima catalogu argumintatu di a litteratura greca, i Toli di i parsunalità in ogni ramu di u sapè è lista di i so scritti (in grecu anzianu: Πίνακες τῶν ἐν πάσῃ παιδείᾳ διαλαμψάντων, καὶ ὧν συνέγραψαν), cuprendu calchì centu vinti bucini d'invintariu classificatu par ordini alfabeticu è par genaru.

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.
  2. Meillier, 1979, p. 13.

Bibliugrafia mudificà

  • Rudolf Blum, Kallimachos und die Literaturverzeichnung bei den Griechen. Untersuchungen zur Geschichte der Biobibliographie, Archiv für Geschichte di i Buchwesens, p. 18, ill. 1-2, Frankfurt hà. M., 1977 (in tedescu) ; traduzzioni inglesa di Hans H. Wellisch : Kallimachos - the Alexandrian Library and the Origins of Bibliography, University of Wisconsin Press, 1991.
  • Alan Cameron, Callimachus and His Critics, Princeton University Press, 1995. (in inglesu)
  • Andria Laronde, Cirena è a Libia ellinistica - Libykai Historiai - l'ebbica ripublicana à u principattu d' Augustu, Edizioni di u CNRS, cullizzioni "Studii d'antichità africani", 1987, 524 p.
  • Claude Meillier, Callimacu è u so tempu. Ricerchi annantu à a carriera|cava è a cundizioni di un scrittori à l'ebbica di i primi Lagides, Università Lille-III, 1979.
  • R. Pfeiffer, Callimachus, Oxford, 1949-1953, Clarendon Press, 1985.