Ghjennaghju
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 20 di ghjennaghju hè u 20u ghjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 345 ghjorni à a fine di l'annu (346 sì hè bisestile).

Avenimenti mudificà

In Corsica mudificà

Nascite mudificà

Morti mudificà

Celebrazioni mudificà

Santi mudificà

Santu Bastianu. Santu Fabianu

Bastianu serebbi un Milanese marturiatu in Roma un 20 ghjennaghju è sepoltu in e catacombe di a via Appia.

Era digià onuratu da dui seculi quandu, à u seculu sestu, hè nata una legenda.

Secondu issa legenda, Bastianu era un bellu ufficiale chì passava u so tempu à succorre e vittime cristiane di a persecuzione urganizata da l'imperatore Dioclezianu. Da a stizza, l'imperatore l'hà datu à l'archeri chì l'anu matraversatu di frezze.

A veduva, Irena, vense à piglià a salma di Bastianu per dalli una sepultura. U martiru respirava sempre. U si hà purtatu in casa, l'hà gueritu, è l'hà dumandatu di stassine piattu. Ma Bastianu, più decisu chè mai, s'hè impustatu per vede l'imperatore è dumandalli a libertà pè i cristiani. Quellu l'hà fattu tumbà à bastunate, cum'è un cane.

A legenda hà piaciutu tantu chì si ne sò servuti pittori, musicanti è pueti.

Etimolugia: da u grecu "sebastos" (carcu d'onori, venerabile).

Casate: Bastianacci, Bastianaggi, Bastianelli, Bastianesi, Bastiani, Bastianini, Sebastiani.

Nomi: Basch, Bast, Bästel, Basten, Bastiaan, Bastian, Bastiana, Bastiano, Bastianu, Bastiat, Bastien, Bastienne, Bastin, Bastina, Baustian, Sebass, Sébastian, Sebastiana, Sebastiane, Sebastiani, Sebastiano, Sébastien, Sébastienne, SebestyenSeva, Sevastiana, Sevastiane, Wastel.

Paesi è cità: Roma, Mannheim, Palma, Soissons, Oetting, Chiemsée (trasl. 9 dicembre). In Corsica: Arbellara, Castineta, Chigliacci di Campulori, Munticellu, u Silvarecciu, a Verdese.

Prutezzione: pulizzeri.

Fabianu era un laicu fattu papa in 236, mortu martiru u 20 gjhjennaghju 250.

Etimolugia: da "Fabius", casata rumana, da "faba" (a fava). Cugnomi simili eranu assai in usu in l'Antichità: Ciceru venia da "u ceciu" è Lentulu da "a lentichja". U nome Fabianu s'hè spartu in Inghilterra à i seculu XIII. A u seculu XIX ci hè nata a "Fabian Society", creata in l'onore di Fabiu Cuntactor, un omou puliticu rumanu di u seculu terzu nanzu à Cristu, sucietà chì ghjè diventata u Partitu travaglistu. Ne facianu parte i rumanzeri B. Shaw è H.Ghj. Wells.

Casate: Fabiani.

Nomi: Faba, Fabia, Fabian, Fabiana, Fabiane, Fabiano, Fabianu, Fabianus, Fabie, Fabien, Fabienne, Fabiola, Fabion, Fabis, Fabiu, Fava.

Litteratura: u feminile Fabiola hè statu messu à a moda da u rumanzu di Wiseman in u 1845.[1]

Ligami esterni mudificà