Aprile
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30

U 16 d'aprile hè u 106u ghjornu di l'annu (u 107u sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 259 ghjorni à a fine di l'annu.

Avenimenti mudificà

In Corsica mudificà

Nascite mudificà

Morti mudificà

Celebrazioni mudificà

Santi mudificà

Santu Lambertu. Santu Benedettu Labre.

Lambertu era statu fattu vescu di Maestricht, in Belgica, versu l'annu 670.

Tandu, i Neustri (chì stavanu in un paese chì ghjè l'attuale nordu di a Francia) si battianu contru à i Burgondi (abitanti di l'attuale centru è este di a Francia). Ellu, piglia a pretesa di i Burgondi è ghjè ubligatu d'esiliassi. Rivene in Liegi in l'annu 682. Avendu dinunciatu l'adulteriu di Pippinu d'Herstal - babbu di Charles Martel - cù a surella di un certu Doddone, questu u fece assassinà. Era u 17 sittembre di l'annu 705.

Etimolugia: da u germanicu "land" (paese) è "bert", (spampillante).

Casate: Lamberti, Lambertini, Lambertoni, Lamperti, forse Berti (è derivati) è Lando.

Nomi: Lamb, Lambe, Lambert, Lamberta, Lamberte, Lamberto, Lambertu, Lambertus, Lambrecht, Lamme, Lämmle, Lampe, Lamprcht, Landbert, Lando, Lanz, Lanza, Lanzo.

Benedettu Labre hè natu in u 1748 in u nordu di a Francia. U babbu era agricultore, a mamma tenia una buttea in u paese d'Amettes. Avianu quindeci figlioli. Benedettu era u più grande. I genitori u vulianu fà prete cum'è dui zii. Unu l'amparava u latinu è u grecu.

A' 16 anni, Lambertu prova à fassi frate. Và da un cunventu à un altru, ma a vita munastica ùn li cunvenia.

A'22 anni, di lugliu 1770, trova a so vucazione. Serà pelegrinu è mendicante, è parte per Roma. Ci stà quattru mesi, è po gira a Spagna, a Sguizzera, l'Alemagna è a Polonia. Cinque anni dopu, rivene in Roma. Era troppu malatu per riparte ma campa torna ottu anni. Di ghjornu andava da una chjesa à l'altra, di notte si rifugiava in e ruvine di u Coliseu. U mercuri santu di l'annu 1783, l'anu trovu chì ghjera in agunia. L'anu ricuveratu ma in a ghjurnata si hè mortu.

Etimolugia: V. Benedettu di Norcia (11 lugliu).[1]

Ligami esterni mudificà