Soli: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 109:
* Articulu principali : [[Paradossu di u ghjovanu soli debuli]]
I mudeddi tiorichi di u sviluppu di u Soli sughjiriscini ch'è 3,8 à 2,5 miliardi d'anni fà, à l'ebbica di l'Archeanu, u Soli ùn era ch'è circa 75% più lampanti ch'è oghji. Una stedda tantu debuli ùn saria micca statu in gradu di mantena l'acqua liquita à a suparficia di a Terra, è a vita ùn avaria dunqua micca pussutu sviluppà si. Eppuri, l'archivii giulogichi mosciani ch'è a Terra hè firmata à una tampiratura abbastanza custanti tuttu à longu à a so storia è ch'è a ghjovana Terra era un pocu di più calda ch'è oghji. Una tiuria frà i scentifichi hè ch'è l'atmusfera di a ghjovana Terra cuntinia i quantità mori più impurtanti di gasu à effettu di serra (tali u diussidu di carboniu, u metanu) ch'è quiddi prisenti oghji, chì ani intrappulatu abbastanza calura par cumpinsà a quantità più chjuca d'energia sularia chì l' aghjunghjia.
 
Eppuri, l'asamina di i sedimenti archeani pari incumpatibuli incù l'iputesa di forti cuncintramenti di gasu à effettu di serra. Inveci di quissa, a gamma di tampiraturi mudarati pò spiigà si da un albedu di suparficia più debuli, duvutu à a diminuzioni di a superficia cuntinintali è à l'assenza di nuclei di cundinsazioni di i nivuli d'urighjina biulogica. Quissa avaria cunduttu à un'assurbimentu accrisciuta di l'energia sularia, cumpinsendu cusì a calata di a pruduzzioni sularia.
 
==Citazioni==