Pesciu rondina: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 44:
A testa hè abbastanza maiore, incù una grande bocca, munita di un'armatura ossacuta. U corpu hè allungatu, piuttostu cumpressu annantu à u spinu. U pesciu rondina pussede duie nutaghjole dursale, a prima hè readdirizzata da i raghji zimbrunuti simili à quelli di e spine (cum'è a nutaghjola anale) mentre ch'è a siconda hè più dolce. E nutaghjole ventrale sò pinzute, a coda hè allungata. A più caratteristica visibile di 'ssa spezia sò e grande nutaghjole petturale, sustenute da longhe è forte righe chì, quand'elle sò allargate, formanu una grande ellisse, permittendu à i pesci di " arià " vicinu à u fondu marinu.
 
A livrea varieghja appena da un esimplare à l'altru, incù un culore di fondu andendu dida u grisgiu-brunu à u giallu o ancu u russicciu, decurata di 3 fasce o più verticale brune è pichjulati bianchi. E nutaghjole petturale anu listessa culurazione, ma sò puntighjate è cuttighjate dinù di un turchinu elettricu.
 
U nome di pesciu rondina vene da a cridenza ch'è 'ssu pesciu pò bulà fora di l'acqua grazia à e so nutaghjole pettorale assai larghe. Eppuru, hè impussibile per via di a struttura massiccia di u pesciu è soprattuttu di a testa abbastanza greva chì hè coperta à placche d'ossu.