Culonne d'Erculu: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Linia 2:
E '''Culonne d'Erculu ''' hè u nome datu, in [[Antichità classica]], à e muntagne chì cuttighjavanu u [[strittone di Gibilterra]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Si tratta di u [[scogliu di Gibilterra]] (''Calpe'' in latinu) à u nordu, annantu à a sponda [[Europa|europea]], è di u monte Abile (''Mons Abila''), oghje [[djebel Musa]], annantu à a sponda maruccana. Per i Rumani, simbulizavanu a fruntiera trà u mondu civilizatu ([[Mare nostrum]]) è un aldilà oceanicu scunnisciutu è priculosu.
 
[[File:Tarifa,_Estrecho_de_Gibraltar._Strait_of_Gibraltar.jpg|thumb|U Djebel Musa, a culonna d'Erculu africana]]
E Culonne anu ricevutu u so nome di unu di i dodici [[travagli d'Erculu]] è più particularmente quellu mentre u quale ellu duvite ricuperà i boii di [[Gerione]], mostru à corpu triplice chì stava in " l'estremu Occidente "<ref>Bruno d'Agostino, "U sperimentu culoniale in l'imaginariu miticu di i Grechi ", in G.P. Carratelli (dir.), ''I Grechi in Occident'', Bompiani, Milanu, 1996, p. 209-214.</ref> per turnà li à [[Euristea]] chì li offrì à [[Era]] in [[sacrifiziu]]. Fora di a rialità geugrafica minziunata da l'autori anziani, a lucalisazione di e culonne d'Erculu rileva dinù di u [[mitu]]. Ponu esse state situate sient'è differente [[tradizione]], à spessu esoteriche, in differenti lochi sient'è i miti currispundenti.