Al-Fârâbî: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Linia 11:
 
Figliolu di una famiglia di capizzoni persichi<ref name="CorbinHist225">[[Henry Corbin]], ''Storia di a filusufia islamica'', [[Edizioni Gallimard|Gallimard]], 1986, p. 225.</ref> in a quali u babbu avaria asercitatu un cummandu militarescu à a corti samanidi, vassali di u califfatu abbasidi arabu di Bagdad, Abu Naser Farabi parti à furmà si in a capitala califfali. In [[Bagdad]] (attuali [[Iraccu]]), studieghja a [[grammatica]], a [[logica]], a [[filusufia]], i [[matematichi]], a [[musica]] è i [[scenza|scenzi]]. Farabi ci suvita l'insignamenti d'Abu Bishr Matta ben Yunus è friquenta i filosufi cristiani [[nestorianisimu|nestoriani]], eredi di a ''[[translatio studiorum]]'' di i Grechi versu u mondu arabu, par via di a chjusura di i scoli filusofichi pagani d'[[Atena]] da [[Ghjustinianu]] in u [[529]]. 'Ssa chjusura marca a fini di l'[[Accademia]] di [[Platonu]]. I testi grechi antichi sarani eppuri senza arrestu cupiati è studiati (solu prucidimentu di cunsirvazioni di l'ebbica) in i centri munastichi di Grecia è à [[Custantinopuli]]. Ferma ch'è i filosufi grechi platonichi si rifughjani in [[Alissandria]], in [[Harran]] è in [[Antioca]], prima d'andà si ni versu Bagdad.
 
A so eluquenza, i so talenti in a [[musica]] è a [[puisia]] li cunciliàni a stima di u sultanu di [[Siria]], Seïf-ed-Daulah, chì volsi lià lu à a so corti di Damascu. Ma Farabi ni si scusò par stallà si in [[Alep]], viaghjò in Egittu, è rivensi mora si ni à Damascu in u [[950]].
 
Siont'è un'antra virsioni, passò a maiò parti di a so vita à a corti di Siria da u 942, pinsiunatu da u principi. Dopu à avè accumpagnatu u suvranu in u corsu di una spidizioni, si ni morsi versu l'ità di 80 anni.
 
Fù u maestru à pinsà d'[[Avicenna]] (indirittamenti, quiddu essendu natu in u [[980]]).
 
== Noti ==