Età di l'oru: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 1:
[[File:Lucas Cranach d.Ä. - Das Goldene Zeitalter (Nasjonalgalleriet, Oslo).jpg|thumb|upright=1.4|''L'età di l'oru'' di [[Lucas Cranach u Vechju]]]]
L’'''età di l’[[oru]]'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>, (in [[Lingua latina|latinu]] ''aurea aetas''), hè un tempu [[mitu|miticu]] di prusperità è abbundanza. Sicondu e ligende in questa epica l'essari umani vivianu senza bisognu di leghje, nè avianu a necessità di cultivà a terra perchè da quella crescia spuntaniamente ogni generu di pianta, nè quella di custruisce nave per circà altre terre. Ùn c’era odiu trà individui nè guerre chì flagellavanu a terra. Era sempre u branu è nè u caldu o u fretu turmintavanu a ghjente è per quessa ùn c’era micca bisognu di custruisce case nè d'aggrundà si in e grotte. Incù l'avventu di [[Ghjove (deità)|Ghjove]] finisce l'età di l'oru è principia l'età di l'argentu.
== A visione d'Esiodu ==
L'idea d'una ''epica durata'' apparisce pè a prima volta in u puema ''L'opere è i ghjorni'' d'[[Esiodu]] (mità di u seculu VIII a.C.). Sicondu u pueta si tratta di a prima età mitica, u tempu d'«un'aurea sterpa d'omini murtali», chì «crionu in i primissimi tempi l'immurtali chì anu a so dimora annantu à l’[[Olimpu (Grecia)|Olimpu]]. Camponu à i tempi di [[Cronu]], quand'ellu regnava in u cele; cum'è dei passavanu a vita incù l'animu sgumbrtu da l'angosce, luntani, fora da e fatiche è da a miseria; nè a misara vichjaia cascava annantu à elli [...] tutti e cose belle t'avianu» (''L'opere è i ghjorni'', versi 109 è siguenti).