Petra battifocu: differenze trà e virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m Bot: Migrating 59 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q83087 (translate me) |
Nessun oggetto della modifica |
||
Linia 1:
[[Image:Krzemie%C5%84.JPG|thumb|right|250px|A petra battifocu]]
A ''
A '''petra battifocu''' hè una [[roccia sedimentaria]] cumposta guasi esclusivamente di [[silicia]].
==Furmazione==
Sta [[roccia]] si forma in dui modi:
* per via d'un accumulu di resti d'organismi à [[cunchiglia]] o [[Scheletru (anatumia)|scheletru]] siliceu com'è [[radiulari]], [[diatomee]], è [[Porifera|spunghe]], pigliendu u nome di [[radiularite]] o [[diatumite]].
* per segregazione è accumulu di [[silicia]], pruvinente da [[rocce terrigene]] è [[rocce carbunatiche]].
A petra battifocu tendi à cuncentrà si in strati estremamente compatte è guasi inattacchevule da l'agenti atmusferichi. Hè 'ssa specifichità chì, incù una certa abbundanza è a so durezza ne anu fattu u materiale essenziale di e prime industrie litiche.
==Usu==
E petre battifocu travagliate sò una tistimunianza fundamentale di i primi insidiamenti umani, e tecniche lavurative imprudate per creà le permessenu d'individuà parechji periodi di a [[preistoria]]. L'usu cuntinuò, dopu, finu à periodi abbastanza recente. In u seculu XVII eranu sempre aduprate, in particulare ind'i populi di l'[[Americhe]], chì fabricavanu cultelli incù a lama di stu materiale, chì era usatu ancu per e punte di e [[frezza|frezze]].
Eppuru hè necessariu di distingue a petra battifocu travagliata da e so sgherze naturale, chjamate ''[[eolite]]''.
A petra battifocu, in quantu [[petra fucaghja]], hè stata fundamentale ancu per u funziunamentu di l'[[acciarinu|acciarini]] manuale (in [[Europa]] è in u bacinu di u [[Mare Terraniu]] almenu da l'ità altumedievale) è, da u seculu XVII à u seculu XIX, ancu per fà scintillà i meccanismi accenditivi di l'arme da focu, finu à l'avventu di l'arme "[[capsula à percussione|à percussione]]".
== Citazione ==
A '''petra battifocu''' hè stata mintuvata qualchì volta in a litteratura corsa. Per esempiu:
* in u Dizziunariu corsu-francese di [[Matteiu Ceccaldi]]<ref>Matteu Ceccaldi (1974).</ref>: ''cù l'[[acciarinu]] ci vole a petra battifocu è l'[[esca]]''.
== Note ==
<references/>
== Referenze ==
* [[
== Da vede dinù ==
* l'[[ossidiana]]
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
|