Lingua inglese: differenze trà e virsioni

Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Linia 538:
* future: ''I'm going tu see the British museum'' ("andrò à vede lu British museum")
 
==== Mutazioni semantiche di li lemmi francesi ====
{{Vedi anche|semantica}}
Di solitu, quandu una parola straniera hè introdotta in una lingua ella subisce ciò chì Baugh è Cable,<ref>Baugh, A. è Cable, Th. ''A History of the English Languaghje''. London, Routledghje & Kegan Paul, [[1978]].</ref> adattandu un termine da la [[botanica]], chjamanu ''"arrested development"''. In inglese hè possibile trovà parechje parole francesi in la "forma" in cui furunu importate in [[Inghilterra]] in lu [[medioevu]]: si cunfrunti en. ''default'' cù fr. ''défaut'', en. ''subject'' cù fr. ''sujet''. dopu à un travasu, la pianta ùn cresce più per un certu periodu, mentre un'altra di la stessa età cuntinua à sviluppà si normalmente: le parole francesi, quandu ùn rimaneghjiate da l´[[umanesimo|umanisti]] in lu [[XVI secolu]] hanu dunque cunservatu la "forma" cù la quale eranu state introdotte in lu medioevu in quantu isulate in un cuntestu linguisticu à loru estraneu.
 
== Dialetti è varietà rigiunali ==
A differenza di la forma, lu [[significatu]] di le parole mutuate di lu francese (che in [[Francia]] rimase sustanzialmente immutatu), dovette invece adattà si in l'inglese à causa di la cuncurrenza di altre parole anglosassoni cù lu stessu significatu: suventi cambiandolu, ò portandu à l'estinzione di lu termine. Così, á esempiu, mentre ''courir'' ùn attecchì per la maghjiore frequenza di ''run'', le parole chì si riferivanu à la vita di l'alta società (francofona) ebberu la megliu, comu ''court'' (fr. mudernu ''cour'') è ''chivalry'' (sensu di cavalleria) é ancora: per "maiale" esistonu due parole diverse: ''pig'' hè la bestia viva, chì diventava ''pork'' quandu era cucinata da li ricchi normanni (i cuntadini locali ùn putevanu permette si di manghjà carne).
=== L'inglesu americanubritannicu ===
==== A Received Pronunciation ====
L'accentu britannicu cunnisciutu com'è "[[Received Pronunciation]]" hà i siguenti carattaristichi:
* È una pronunciaprununcia '''non-rotica''', cioèveni laà dì l' ''r'' ùn hè mai pronunciataprununciata dopu à una vocalevucali àalmenu menu chìch'è ùn seguasuviti micca un'altraantra vocalevucali (ancheancu inizialeiniziali di una parola successivasuccissiva).
* LaA ''lu'' ùnvelarizzatamicca vilarizata in finefini di sillaba (''mill'' {{IPA|[mi?mɪɫ]}}), chjara in tuttetutti le altrel'altri posizionipusizioni.
* MiccaÙn c'èci distinzione tramicca distinzioni trà ''w'' è ''wh'' {{IPA|[w]}}.
* LaA ''o'' longa (''m'''o'''de'') si pronunciaprununcia comucom'è unuun [[schwa]] seguitusuvitatu da /uʊ/, {{IPA|[?uəʊ]}}.
* A ''u'' brevi (''b'''u'''t''), trascritta tradiziunalamenti incù {{IPA|/ʌ/}}, hà un sonu moltu chjusu, praticamenti {{IPA|[à~ɐ]}}.
 
==== Altri varietà britannichi ====
Questu cumplessu scenariu in cui le parole di orighjne [[lingue rumanze|rumanza]] lottanu per la supravvivenza cuntru quelle anglosassoni, riflette lu cunflittu ben più drammaticu tra civiltà [[angli|anglu]][[sassoni|sassone]] è normanna: dopu à lu distaccu puliticu di l'Inghilterra da la [[Francia]] (XIII sec) lu francese perse, però, vigore: spassusa testimonianza ne hè lu personaghjiu di la Monaca in li [[I raccunti di Canterbury (poema)|''Canterbury Tales'']] (''I raccunti di Canterbury''), chì parla maccheronicamente provocandu l'ilarità di la ghjente.
A prununcia dialittali '''sittintriunali''' (da u Staffordshire, Leicestershire è Lincolnshire versu u nordu) hè
carattarizata da i siguenti fatti funetichi:
* [[Grandi spustamentu vucalicu|GVS]] assenti: ''cloud'' si prununcia {{IPA|[kluːdi]}}, ''house'' {{IPA|[huːs]}}, ''night'' {{IPA|[niːt]}}.
* Una vucali dirivata da ''â'' di l'AI si prununcia {{IPA|[iə]}}: ''stone'' {{IPA|[stiən]}}.
* {{IPA|[àŋ]}} di l'AI ùn hè micca cunsirvatu: ''lang'' {{IPA|[aŋg]}} = ''long'' {{IPA|[uɔŋ]}} di u standard.
* U gruppu ''wh'' ùn hè generalamenti micca prununciatu {{IPA|[hw]}}.
* A ''u'' brevi si prununcia {{IPA|[ɤ]}}: ''butter'' {{IPA|[ˈbɤtər]}} inveci di {{IPA|['batə]}}.
* ''Path, grass, laugh'', è cetara. si prununciani {{IPA|[pæθ]}}, {{IPA|[græs]}}, {{IPA|[læf]}} nanzi ch'è {{IPA|[pɑːθ]}} è cetara.
* A prununcia ùn hè micca '''rotica''' (''r'' prununciata in tutti i pusizioni).
 
In u '''Sudu'':
==== L'età muderna ====
* U gruppu ''path, grass,'' è cetara. si prununcia {{IPA|[pɑf]}}, {{IPA|[grɑs]}}, è cetara.
Diverse furunu le parole eliminate sia in l'angoslassone sia in lu francu-normannu, per quantu in lu [[lessicu]] lu vantaghjiu penda nettamente in favore di lu mondu rumanzu per l'influenza esercitata da lu prestighju letterariu di lu mondu rumanzu è dunque da lu [[Rinascimentu]]. in l'[[età elisabettiana]] si (re)introdusseru termini francesi in forma più muderna è parechji lemmi [[lingua italiana|italiani]] prima incogniti (si pensi solu à l'influenza di le forme letterarie comu lu [[sonettu]], la [[cummedia di l'arte]], la [[musica]] italiana è la [[traghjedia]] [[Seneca|senechjana]] mutuate nant'à mudelli italiani). lu [[teatru elisabettianu]] sfruttò tra l'altru la presenza di una folta cumpagnia di attori è letterati italiani.
* ''h'' generalamenti ùn hè micca prununciata.
 
* I dialetti uccidintali (Dorset, Somerset, Devon) sò rotichi è cunservani a disinenza ''-eth'' à a terza parsona sing. di i verbi.
==== L'età cuntemporanea ====
* In i dialetti uriintali (Kent, Dorset) i fricativi sordi in iniziu di parola sò sunurizati: ''farm'' {{IPA|
Questu prucessu di trasformazione hè ancora in corsu à lu ghjornu d'oghji: li [[verbo|verbi irregulari]], influenzati da quelli di orighjne rumanza, stannu assumendu pocu à pocu la -ed, per lu passatu è lu participiu passatu (ad es. ''burnt'' > ''burned'' è ''dreamt'' > ''dreamed'') mentre li [[ghjenitivo|ghjenitivi sassoni]] sò ormai usati in le forme più semplici: ''The Oxford pulice'' (in cui Oxford hè usatu comu semplice aghjèttivu) hè mondu più frequente di ''Oxford's pulice'', è la ''-m'' di lu [[dativu]] anglosassone di ''whom'' (chi), hè ormai assente in la cunversazione informale. Tutti fenumeni indicatori di lu longu prucessu chì ha avvicinatu l'inglese à lu mondu rumanzu più di tutte le altre [[lingue ghjermaniche]], senza tuttavia perde le qualità fondamentali chì da ellu la distingonu.
[vàːm]}}, ''sea'' {{IPA|[ziiː]}}.
 
* À Londra è in i Home Counties {{IPA|[ei]}} tendi à divintà {{IPA|[à i]}} o {{IPA|[àː]}}: ''they'' {{IPA|
== L'inglese cuntemporaneu ==
[vai]}}.=== L'inglesu americanu ===
 
=== lu standard britannicu ===
La pronuncia di l'inglese standard britannicu hè caratterizzata comu segue:
 
* È una pronuncia '''non-rotica''', cioè la ''r'' ùn hè mai pronunciata dopu à una vocale à menu chì ùn segua un'altra vocale (anche iniziale di una parola successiva).
 
* La ''l'' hè velarizzata in fine di sillaba (''mill'' {{IPA|[mi?]}}), chjara in tutte le altre posizioni.
 
* Micca c'è distinzione tra ''w'' è ''wh'' {{IPA|[w]}}.
 
* La ''o'' longa si pronuncia comu unu schwa seguitu da /u/ {{IPA|[?u]}}
 
* La ''u'' breve (''but'') ha un sonu mondu apertu, praticamente {{IPA|[a]}}.
 
== Variità dialittali ==
=== L'inglesu americanu ===
L'[[inglesu americanu]] hè un insemu di varianti di a lingua inglesa parlati in i [[Stati Uniti d'America]]. Circa i dui terzi di la ghjenti di matrilingua inglesa vivini in i Stati Uniti. L'accentu più neutrali di l'inglesu americanu si chjama [[General American]]. Si basa annantu à l'accenti di u [[Midwest]] ed hà i siguenti carattaristichi:
* Hè una prununcia '''roza''', veni à dì a /r/ si prununcia in tutti i pusizioni. Par parechji parlanti, l' /r/ si rializeghja com'è l'[[apprussimanti ritruflessa]], {{IPA|[ɻ]|link=Apprussimanti ritruflessa}}, in cuntrastu cù u fonu tipicu inglesu, l'[[apprussimanti alviulari]], {{IPA|[ɹ]|link=Apprussimanti alviulari}}.