Po: differenze trà e virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica |
Nessun oggetto della modifica |
||
Linia 17:
Nantu à i so rivi stani circa 16 milioni di parsoni è sò cuncintrati più di un terzu di l'industrii è di a [[Agricultura|pruduzzioni agricula]] taliana, com'è più di a mità di u [[Zuutecnica|patrimoniu zuutecnicu]]. Quissa faci di u Pò è u so bacinu una zona nevralgica par l'intreia [[ecunumia]] taliana è una di l'arii auropei incù a più alta cuncintrazioni di pupulazioni, industrii è attività cummirciali.
{{Ortografia è grammatica da verificà}}▼
[[File:Torino-mole11.jpg|thumb|240px|U Pò è a [[Moli Antunelliana]]]]
▲== Corsu di lu fiumu ==
[[File:
[[File:Po River in Casale Monferrato.jpg|thumb|right|240px|Longu u Pò à [[Casale Monferrato]]]]
A surghjenti di u Pò si trova in [[Piemonti]] in a [[pruvincia di Cuneo]] nantu à l'[[Alpi Cozie]] è più pricisamenti in a lucalità [[Pian di u Rè]] (cumuna di [[Crissolo]]) à i peda di u [[Monviso]] (3.841 m), sottu à un grossu cantonu cù a placca chì ni indicheghja l'urighjina. Arricchendu si nutevulamenti di l'apportu d'altri innumarevuli surghjenti (ùn hè micca falsu d'affirmà chì "u Monviso stessu hè a surghjenti di u Pò"), metti à scorra impituosu in l'[[Vaddi Pò|umonima vaddi]].
Pochi km à sudu di lu capolocu pavesi lu fiumu ricevi lu cuntributu essenziali di lu [[Ticino]], so principali tributariu par volumi d'acqui, diventendi cussì navigabili (grazii à la sua portata ora di oltri 900 m<sup>3</sup>/s) puru da grossi imbarcazioni sinu à la foce.▼
Da quì u fiumu sbocca in pianura dopu appena una vintina di km avvicinendu si di i tarritorii di a cità di [[Saluzzo]]. In stu trattu parechji affluenti arricchiscini a purtata di u fiumu chì entri par Pò in a [[pruvincia di Turinu]] travirsendu ni u stessu capilocu. À [[Turinu]] u fiumu, bench'eddu aghji parcorsu solu un cintunara di km da i surghjenti, hè dighjà un corsu d'acqua nutevuli incù un lettu ampiu 200 m è una purtata media ghjà prossima à i 100 m<sup>3</sup>/s.
Dopu Quista cunfluenza lu fiumu pidda à scurra par parichji km in la zona di cunfini trà [[Lombardia]] è [[Emilia-Romagna]], bagnendi cità impurtanti com'è [[Piacenza]] è [[Cremona]], ricevendu cuntributi notevoli da l'affluenti alpini [[Adda]], [[Oddo]] è [[Mincio]] è parichji altri fiumu minori pruvenienti da l'Appenninu chì ni accresconu la portata à oltri 1.500 m<sup>3</sup>/s.▼
Vicinu à [[Bassignana]], u fiumu punta difinitivamenti versu livanti par meritu ancu di a forti spinta di u [[Tanaro]], u so principali tributariu di dritta. Dopu sta cunfluenza u Pò, oramai putenti in a purtata (più di 500 m<sup>3</sup>/s), entri in tarritoriu lumbardu scurrendu in a [[pruvincia di Pavia]].
Ghjuntu infini in la zona di [[Ferrara]] lu fiumu scurri "pensile" annant'à lu cunfini trà [[Venetu]] ([[provincia di Rovigo]]) è [[Emilia è Rumagna]], in la righjuni storica di lu [[Polesine]].▼
▲Pochi km à sudu di
▲Dopu
Qui lu fiumu inizia lu so ampiu delta (380 km<sup>2</sup>), dividendosi in 5 rami principali (''Pu di Maestra'', ''Pu di la Pila'', ''Pu di li Tolle'', ''Pu di Gnocca'' è ''Pu di Goro''), un ulteriori ramu secondariu (il [[Pu di Volano]]) chì attraversa la cità di [[Ferrara]], è centinaia diparichji altri corsi d'acqua minori. Dopodiché sfocia in lu [[Mà Adriatico]] pressu [[Portu Tolle]].<br /> ▼
Lu [[delta di lu Po]], par la sua grandi valenza ambientali, hè statu dichiaratu [[patrimoniu di l'umanità]] da l'[[UNESCO]].▼
▲Ghjuntu infini in
In lu so corsu in pianura lu Po si dividi spessu in diffarenti rami formendi diffarenti isoli fluviali, la più grandi di li quali (escludendu quelli presenti à la foce) hè l'Isola Serafini, situata in corrispondenza di la foci di l'[[Adda]] è estesa circa 10 km<sup>2</sup>.▼
▲
▲
[[File:Torino-statua fiume Po-080408001.JPG|thumb|right|300px|Statua à lu fiumu Po, [[Torino]], piazza CNL]]▼
▲In
Determinanti in la so formazioni sò soprattuttu li tributari piemontesi di lu Po ([[Dora Baltea]], [[Sesia]] è [[Tanaro]] in particolare) è lombardi ([[Ticino]]). par fà alcuni esempi, duranti la piena di lu [[novembre]] [[1994]] lu fiumu mostrò già in [[Piemonte]], dopu la cunfluenza di lu [[Tanaro]], una portata di colmu di oltri 11.000 m<sup>3</sup>/s, quasi paragonabili à quidda poi transitata monda più à valli in lu [[Polesine]]. ▼
Glubalamenti u Pò traversa (da a surghjenti à a foci) 13 pruvinci: [[Cuneo]], [[Turinu]], [[Vercelli]] è [[Alissandria]] (rigioni [[Piemonti]]), [[Pavia]], [[Lodi]], [[Cremona]] è [[Mantova]] (rigioni [[Lumbardia]]), [[Piacenza]], [[Parma]], [[Reggio Emilia]] è [[Ferrara]] (rigioni [[Emilia-Rumagna]]) è [[Rovigo]] (rigioni [[Venetu]]). Sò 183 i cumuni chì toccani i spondi di u fiumu, appartinenti à 13 pruvinci.
Lu stessu avvenni puru nell'ottobri 2000, sempri in Piemonti, dovi lu fiumu superò già à partiri da lu cumuni di [[Valenza (AL)]] li 10.000 m<sup>3</sup>/s di portata massima di piena à causa soprattuttu di li cuntributi pesantissimi di [[Dora Baltea]] è [[Sesia]].▼
== Rigimu di u fiumu ==
Li valori massimi assoluti di portata di lu Po sò stati raghjunti duranti li eventi alluvionali di lu 1951 è di lu 2000 cù picchi di oltri 13.000 m<sup>3</sup>/s in lu medio-bassu corso.▼
U bacinu idrugraficu di u Pò (ampiu circa 71.000 km<sup>2</sup>) copri gran' parti di u virsanti miridiunali di l'[[Alpi]] è quiddu sittintriunali di l'[[Appinninu liguri]] è toscu-emilianu di tali manera ch'è u rigimu di u fiumu hè mistu di tipu alpinu (pieni tardu-braninchi è estivi è rilievi sottumarini invirnali) è appenninicu (pieni braninchi è vaghjimali è rilievi sottumarini estivi). Eppuri privali quantunque u rigimu appenninicu postu ch'è, à dispettu di l'alimantazioni estiva da parti di i ghjacciali alpini, i minimi purtati si scontrani quantunqua in u corsu di l'istati (di solitu in aostu), un finominu accintuatu 'ss'ultimi dicennii par via di a a riduzioni prugrissiva di i ghjacciali alpini.<ref>{{cita web|url=http://www.italianostra-milano.org/cms/files/smiraglia.pdf|titulu=U rigressu attuali di i ghjacciali: causi è effetti di a crisa di una risorsa idrica fundamintali|autori=Claudiu Smiraglia|data=8 nuvembri 2006|accessu=25 frivaghju 2011}}</ref>
▲[[File:Torino-statua fiume Po-080408001.JPG|thumb|right|
I pieni di u fiumu, generalamenti cuncintrati di vaghjimu à causa di i piuviti, sò abbastanza friquenti è poni essa ancu impunenti è divastanti com'eddu hè successu parechji volti in u seculu scorsu.
▲
▲
▲
▲{{Ortografia è grammatica da verificà}}
== Cità ==
|